Fermierii români au solicitat Parlamentului European dreptul a cultiva soia modificată genetic pentru obţinerea proteinei vegetale necesară în hrana animalelor, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată până la finele lunii iunie.
‘Am făcut lobby la nivelul Parlamentului European pentru a introduce un raport legat de cultivarea plantelor modificate genetic, nu toate plantele, ci doar pentru soia, deoarece avem nevoie de proteină vegetală în hrana animalelor. Anul trecut, Comisia Europeană a luat o decizie prin care dă dreptul fiecărui stat să poată cultiva sau nu, iar noi vrem să-i convingem prin organizaţiile profesionale că avem dreptul să cultivăm’, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Daniel Botănoiu.
Acesta consideră că, în ceea ce priveşte cultivarea soiei modificată genetic, trebuie separat consumul de producţie.’Nu contestăm că e bună sau nu pentru consumul uman, acest lucru o spun cei de la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), medicii şi oamenii de ştiinţă. Demersurile noastre în Comisia de agricultură din Parlamentul European sunt doar pentru a cultiva, nu şi pentru consumul uman. Această decizie face parte, însă, dintr-un raport pe mediu care va fi expus în plen pentru a fi votat sau respins, cel mai probabil până la sfârşitul lunii iunie. Consider că atât timp cât permiţi consumul trebuie să permiţi şi cultivarea’, a explicat Daniel Botănoiu.
Deşi Uniunea Europeană a interzis cultivarea soiei modificate genetic în ţările membre, aceasta importă cantităţi semnificative pentru hrana animalelor din SUA şi America Latină.
‘România are importuri mici de ulei de soia, dar importă mari cantităţi de şrot şi făinuri proteice, în jur 800.000 – un milion de tone, cantităţi folosite în hrana animalelor. Consider că nu este corect să îmi ceri să import de la bogaţi, atât timp cât eu sunt sărac, dar pot produce în ţară, mai ieftin, acest necesar’, a adăugat şeful FNPAR.
Potrivit sursei citate, solicitarea fermierilor români a vizat cultivarea soiei modificate genetic şi orientarea acesteia către producţia de biodiesel.
‘Am mai cerut să ne permită cultivarea soiei modificate genetic şi toată cantitatea să fie dusă pentru producţia la biodiesel, iar dacă nici această variantă nu este acceptată, să existe un fond de stabilitate, de compensare a veniturilor pentru micii fermieri’, a spus Botănoiu.
Cultivarea soiei modificate genetic aduce micilor producători un beneficiu semnificativ care, în opinia reprezentantului agricultorilor, reprezintă garanţia unui venit suplimentar.
‘Beneficiul pentru micul producător este mai mare în cazul cultivării soiei modificate genetic pentru că este o cultură facilă, profitabilă, aduce garanţia unui venit, în condiţiile în care randamentul este dublu faţă de soia convenţională’, a subliniat directorul executiv al FNPAR.
România ar putea cultiva în jur de un milion de hectare cu soia, deoarece, în structura culturilor, oleaginoasele reprezintă 40% faţă de cereale.
Organizaţia europeană a producătorilor agricoli COPA-COGECA a creat un grup de lucru privind biotehnologiile, susţinând demersurile fermierilor români.
Studiile de specialitate arată că utilizarea soiei modificată genetic are şi o influenţă colaterală în agricultură, pentru că reduce doza de îngrăşăminte atât la grâu, cât şi la celelalte culturi.
Datele statistice arată că Uniunea Europeană importă, în prezent, 90% din cantitatea totală de soia chiar din zone unde aceasta este modificată genetic.
Potrivit ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, un susţinător al biotehnologiilor, UE importă anual 40 de milioane de tone de soia modificată genetic pe care o consumă, România fiind obligată, de asemenea, să importe soia pentru menţinerea fermelor.
‘România este obligată să importe soia pe bani grei pentru că nu are dreptul să o mai cultive de la 1 ianuarie 2007. România pierde anual un miliarde de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic, dar importă din Brazilia ca să-şi întreţină fermele de animale. Politica României nu contravine legilor comunităţii europene. Din Europa suntem singura ţară care are condiţii foarte bune pentru această cultură’, a declarat, în urmă cu câteva luni, ministrul Agriculturii.