Băncile, marii traderi inter­na­ți­onali și, mai nou, instituții financiare nebancare inde­pendente sau cu sprijinul instituțiilor financiare in­ter­naționale, de tipul IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, se întrec în oferte de finanțare a agriculturii.
Care ar fi explicația? Cel puțin două cauze stau la baza interesului crescut al finanțatorilor pentru acest segment: în primul rând, faptul că agricultura se dovedește a fi o afacere din ce în ce mai profitabilă.
„Un fermier care are suficient teren și încasează subvenția de la stat poate ajunge la un profit net de minim 400 de euro la hectar“, spune Sorin Dogaru, director departament agricultură în cadrul Interagro SA.
Cel de-al doilea motiv pentru care băncile caută să finanțeze segmentul agricol este legat de efectele directe ale crizei financiare: instituțiile financiare au plecat din segmentele economice care au căzut.
De la 1.200 la minus 300 de euro la hectar
Chiar dacă politica agrară a României este departe de a fi coerentă, chiar dacă autoritățile române nu au întrebat nicio clipă fermierii dacă sunt sau nu de acord cu viitoarea Politică Agrară Comună (PAC 2014), chiar dacă se lucrează cu motorină la prețuri mai mari ca în SUA și Europa de Vest, iar dobânzile la credite sunt de 14%-15%, fermierii români reușesc să obțină profit. Care este însă randamentul adus de terenul arabil al României în buzunarele fermierilor?
În România există, conform datelor de la Ministerul Agriculturii, 9,5 milioane de hectare de teren arabil, din care cel puțin un milion de hectare zace necultivat. Dintre acestea, după cum spune Adrian Porumboiu, unul din marii fermieri ai României, doar circa două milioane de hectare sunt lucrate la standarde internaționale. 
„Există și culturi, cum sunt cea de rapiță și porumb, care, în ani buni, pot avea și randamente de 1.000-1.200 de euro la hectar. Dar sunt și ani, de genul anului  agricol septembrie 2011/septembrie 2012, în care cultura de rapiță ajunge să producă un minus de 300 de euro la hectar“, mai spune Sorin Dogaru. Calculând după producția pe principalele culturi din România – grâu, rapiță, floarea-soarelui și porumb – profitul mediu net anual pe cele circa 8 milioane de hectare lucrate ajunge să fie de aproximativ 7,5 miliarde de euro, cu ceva în plus sau în minus, în funcție de condițiile meteo.
Așa cum subliniază Porumboiu, România ar ajunge o forță agricolă dacă întregul teren arabil al țării ar fi lucrat. Totuși, pentru acest lucru am avea nevoie, probabil, de acele politici agrare coerente și, tot probabil, fermierii români ar trebui și ei întrebați dacă sunt de acord sau nu cu prevederile PAC 2014. Credeţi că ar fi de acord cu plafonarea subvențiilor? Sau, în condițiile unor terenuri arabile extrem de fărâmițate, cum sunt cele ale României, fermierii ar fi de acord cu prevederile UE ca 7% din suprafețele arabile să rămână necultivate, pentru a fi înierbate cu floricele pentru bondărași și musculițe? 

400
de euro este profitul minim la hectar obținut de un fermier care are teren în exploatare și subvenția de stat

România ocupă în Europa:

 locul 4 la producția de grâu
 locul 2 la producția de floarea-soarelui
 locul 3 la producția de porumb

Top profitabilitate culturi

1. rapița
2. porumb
3. floarea-soarelui
4. grâu