Mai multe culturi, afectate de secetă
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a declarat că recolta de porumb va suferi pierderi mari în acest an, de peste 30%, din cauza secetei, iar pierderile la floarea-soarelui vor depăși 25%. Situația din agricultură, din punctul de vedere al producțiilor agricole, este mult mai gravă decât anul trecut.
„Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de judeţele din sudul României, judeţele cele afectate de secetă, nu depăşim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar şi 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%. Nici la floarea-soarelui nu stăm foarte bine. Se recoltează în prezent, dar cred că vor fi şi aici pierderi mai mari de 25%. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja”, a declarat el pentru Agerpres.
El a afirmat că anul acesta, au existat probleme semnificative și la culturile de fasole, mazăre și soia, iar România a ajuns să importe 45.000 de tone de fasole din Egipt.
„Din păcate, la floarea-soarelui mai avem o mare problemă, pentru că nu respectăm asolamentul. România nu poate să susţină mai mult de 600.000 de hectare de floarea-soarelui, dacă e să respectăm asolamentul, dar ţinând cont că n-avem nici industrie, nu avem nici cerere pe plantele textile. Nu prea mai facem nimic, dacă am stricat industria. Nici măcar fasole nu mai producem.
Am importat 45.000 de tone de fasole din Egipt. Şi la mazăre am avut mari probleme anul acesta, care este o cultură fixatoare de azot, iar la soia unde nu a fost irigat nu discutăm de producţii. Cam asta este imaginea agriculturii din România în prezent din punct de vedere al producţiilor”, a explicat Nicu Vasile.
Referitor la recolta de grâu din acest an, liderul LAPAR a subliniat că, în regiunile unde au fost precipitații, producțiile au fost bune, însă situația a fost diferită în sudul României, în zona Bărăganului, unde a plouat foarte puțin.
„Pe zona de vest producţiile au fost bune, pentru că am avut precipitaţii, dar pe zona de sud au fost probleme cu seceta. Dacă discutăm de sudul României unde aveam o medie multianuală de 500 litri de apă pe metru pătrat, anul acesta n-am ajuns în anumite zone nici măcar la 120 de litri. Este al patrulea an consecutiv de secetă în zona Bărăganului”, a menţionat reprezentantul agricultorilor.
Este nevoie de investiții în domeniul irigațiilor
Nicu Vasile a menționat însă că, pentru a ne dezvolta în domeniul irigațiilor, ar trebui să abordăm și alte tipuri de investiții. Printre acestea se numără irigațiile din puțuri de adâncime, precum și sisteme de irigații care utilizează apă din lacuri și bazine de acumulare.
„Dacă discutăm de irigaţii ar trebui să vorbim şi despre aceste bazine de acumulare a apei. Mă uitam la unguri şi ei vor să ajungă la acumulări de apă de un milion de metri cubi. Noi n-avem deloc. Din punctul meu de vedere ar trebui să abordăm şi această problemă: irigaţiile din puţurile de adâncime versus sistem de irigaţie din lacuri şi din râuri. În România, până în anii ’90, tot ceea ce însemna sistem de irigaţie avea triplu rol: hidrotehnic, energetic şi de irigaţii pentru agricultură. Acum nu mai discutăm lucrul acesta.
De asemenea, energia am dat-o pe zona solară, ceea ce nu este ok. După cum ştiţi am învăţat la şcoală de incidenţa razelor solare, că de fapt temperatura nu o dă soarele, o dă pământul. Eu dacă vin cu oglinzile acestea, pământul ce mai este? Este un filtru pentru radiaţiile solare. Le păstrează în pământ, după care emite căldura şi toate celelalte lucruri în atmosferă. Deci eu vin cu panourile acestea solare şi dau în atmosferă toate aceste radiaţii şi încă nu discutăm despre încălzire globală”, a explicat el.
Conform sursei citate, una dintre principalele probleme ale agriculturii românești este fragmentarea terenurilor agricole. Aceasta îngreunează posibilitatea fermierilor de a realiza comasarea sau schimbul de terenuri, limitând astfel capacitatea de a face investiții și de a se dezvolta.
„Dacă discutăm tot de irigaţii, cum putem vorbi de aşa ceva când avem peste 64 de milioane de sole, la fel cum aveam în 1907? Dacă dumneavoastră aveţi o fermă de 100 de hectare cu un grad mare de fragmentare, aveţi 70 de sole. Noi nu putem să facem comasare, schimburi de terenuri între noi. Nu discutăm despre schimburi de terenuri între fermieri şi atunci eu nu pot să fac irigaţii pe terenul dumneavoastră. Cum sap eu pământul în zona dvs.? Deci, trebuie să discutăm de comasare, de contractul de arendă. Practic, în condiţiile acestea nu putem să dezvoltăm nimic, dar absolut nimic”, a avertizat liderul LAPAR.
În legătură cu despăgubirile promise de autorități fermierilor afectați de secetă, Nicu Vasile consideră că este evident că aceștia trebuie sprijiniți. Totuși, el subliniază că singura soluție viabilă și necesară pentru anii următori ar fi elaborarea unei strategii naționale pentru sectorul agricol.
„Acum fermierii trebuie ajutaţi fără discuţie, dar dacă nu căutăm să facem o strategie de ţară pe sectorul agricol şi nu numai, nu vom face mare lucru. Uitaţi-vă unde merg subvenţiile. Subvenţiile merg către industrie, deşi ar trebui să le regăsiţi dumneavoastră în coşul zilnic când vă duceţi la magazin. Cum vine subvenţia, imediat se duce pe utilaje. Cum vă explicaţi creşterea de preţuri la utilaje?
Dacă acum un an de zile un utilaj era să zicem la 100.000 de euro, acum depăşeşte lejer 250.000 euro? Mulţi spun că s-au scumpit materialele, că e de vină războiul, că Putin e de vină. Din păcate, acestea sunt doar nişte gogoriţe de marketing. Practic, eu nu fac nimic altceva decât să decapitalizez antreprenoriatul din România. Degeaba vin şi vă dau 200 de euro, dar pe urmă vă cresc pe urmă preţul la îngrăşământ cu 700%.
Dacă vorbim şi de preţul îngrăşămintelor, fosforul să ştiţi că nu este un produs de sinteză, este o rocă, la fel cum aveam la Rovinari acele cariere de suprafaţă de cărbune, aşa e şi fosforul, se extrage. Sunt treisprezece ţări în lume. Deci, eu iau de acolo din solul acela fosforul şi-l aduc în România, iar preţurile s-au majorat tot timpul şi e normal din moment ce eu nu am o producţie locală care să ţină piept concurenţei”, a explicat preşedintele organizaţiei.
Agricultura este „vârful de lance al unei economii”
El a adăugat că agricultura este „vârful de lance al unei economii” și, de aceea, în acest sector ar trebui integrate inovațiile din toate domeniile de activitate.
„Vă spun un singur lucru: agricultura nu este nimic altceva decât vârful de lance al unei economii. În agricultură foloseşti tot ceea ce înseamnă noutăţi din toate ramurile de activitate. Aici mă refer la tot ce înseamnă chimie, petrochimie, discutăm de digitalizare. Uitaţi-vă, avem utilaje care sunt ghidate prin satelit, asta ce înseamnă? Tehnologie”, a subliniat Vasile.
Reprezentantul LAPAR consideră că, la fel ca în orice alt domeniu al economiei, productivitatea muncii este esențială și în agricultură, atât în ceea ce privește angajații, cât și utilajele.
„Nu mai discută nimeni de randament, de productivitate a muncii. Este esenţială productivitatea muncii pe angajat, dar şi pe utilaje. Fermele din România sunt ferme care nu au o încărcătură corectă pe utilajele agricole. Sunt fie prea dotate din punct de vedere mecanic, fie sub-dotate. Nu avem strategie. Cum dăm noi fondurile europene pe utilaje agricole? Ferma vegetală trebuia să se dezvolte cu fermaă zootehnică. Aţi văzut Israelul cum a dat în folosinţă terenurile, acele deşerturi?
Au dezvoltat în primul rând zootehnia, iar dejecţiile animale le-au dus pe nisipurile respective şi au creat materie organică. Pe urmă au venit cu sisteme de irigaţie şi au o agricultură performantă în deşert, iar noi ne tot văităm. De ce acolo, neavând nimic au făcut ceva, şi aici avem tot ce vrei şi nu putem face nimic? Avem un sistem hidrografic, unul dintre cele mai mari sisteme şi noi tot discutăm de secetă. Păi hai să vedem unde e.
De-a lungul Dunării, păi de aici se pleacă cu irigaţiile de la Dunăre. Pe urmă avem râuri interne, trebuie să faci nişte baraje, barajul trebuie să-mi dezvolte energie verde, adică hidrocentrală sau micro-hidrocentrală…”, a punctat Nicu Vasile.
De asemenea, el a subliniat că proiectul anunțat de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin care statul român va asigura 7 milioane de hectare afectate de secetă, reprezintă un mecanism benefic, despre care s-a discutat timp de peste 30 de ani.
„România având o climă temperatura temperat-continentală, cele 7 milioane de hectare sunt suprafeţele de teren supuse secetei excesive, iar ministrul Agriculturii a găsit o variantă bună. Discutăm deja de 30 de ani despre acest sistem, iar el avut curaj şi a făcut primul pas. Ministerul de Finanţe a oprit 3% din subvenţiile care reveneau fermierilor pentru fond de risc, iar Uniunea Europeană va veni cu încă 17 milioane de euro anual. Este un mecanism bun pentru agricultură”, a adăugat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
În acest context, șeful LAPAR a concluzionat că situația din agricultură, din punctul de vedere al producțiilor agricole, este mult mai gravă în acest an comparativ cu anul trecut. Totuși, a subliniat că este imperativ să se ia măsuri și pentru anul viitor.
