Un eveniment cultural atractiv poate aduce, în câteva zile, încasări suplimentare de milioane de euro atât pentru firme și localnici, cât și pentru instituțiile publice.
Festivalul de la Cannes are un buget de 20 de milioane de euro, o mare parte din bani fiind cheltuiți pe plan local. În plus, el atrage în fiecare an circa 150.000 de vizitatori. Care se cazează la hotel, mănâncă la restaurant ori merg la shopping, cheltuind în medie câteva sute de euro de persoană. Sau câteva zeci de milioane de euro în doar câteva zile. Ceva mai aproape de noi, la Budapesta, festivalul de muzică Sziget atrage anual sute de mii de vizitatori. Unii sunt localnici, însă mulți vin din alte colțuri ale Ungariei și din străinătate. Și aici se estimează venituri suplimentare de câteva zeci de milioane de euro pentru hoteluri, baruri sau restaurante. Asta mai ales că prețurile la cazare cresc în medie cu 15-20% în perioada evenimentului.
La scară mai mică, evenimentele culturale importante își fac simțită prezența și în economia autohtonă. Acum o săptămână, de pildă, s-a încheiat la Bonțida festivalul Electric Castle. Chiar dacă unii localnici au fost nemulțumiți de gălăgie, aglomerație sau de faptul că accesul pe anumite străzi a fost închis temporar, cei mai mulți s-au bucurat. Ei au oferit cazare sau locuri de campare (la prețuri cuprinse între 20 și 80 de lei pe zi) sau le-au vândut zecilor de mii de participanți mâncare, băutură și, nu în ultimul rând, pelerine și cizme de cauciuc. Căci, din nou, vremea nu a ținut cu melomanii. E greu de estimat câți bani au încasat localnicii și, mai ales, câți vor fi declarați la Fisc. Cel mai probabil, vorbim despre circa un milion de lei. Primarul Emil Cărhat știe, însă, că anul trecut bugetul comunei a crescut cu 100.000 de lei datorită festivalului, după cum a relatat presa locală. Poate părea puțin, dar suma cântărește mult în vistieria locală.
Capitală culturală?
Tot în Cluj, de data aceasta în reședința de județ, va avea loc în august festivalul Untold – cel mai mare din România și unul dintre cele mai apreciate din Europa. După experiențele din anii trecuți, când se epuizaseră nu numai locurile de cazare din Cluj Napoca, ci și cele din Turda, Gherla sau Dej, iar un apartament cu două camere se închiria pentru 1.500-2.000 de lei pentru patru zile, organizatorii au pus la punct un camping de 25.000 de locuri, unde cazarea pentru cele patru zile costă între 90 de lei de persoană (în cortul propriu) și 2.200 de lei (în căsuțe cu două locuri). În ciuda acestei oferte, cu trei săptămâni înainte de festival peste 80% din locurile de cazare din Cluj erau rezervate, iar cele rămase costau între 300 și 1.000 de lei pe noapte pentru o cameră dublă. Și nu doar hotelierii își freacă mâinile de bucurie, ci și patronii de localuri. „Anul trecut am vâdut în patru zile cât în trei săptămâni. Și cred că anul ăsta va fi la fel, dacă nu chiar mai bine“, spune proprietarul unui bar de pe celebra stradă Piezișă.
Și tot în orașul de la poalele Feleacului s-a desfășurat, la sfârșitul primăverii, cel mai mare festival de film de lung metraj din România, Transilvania International Film Festival (TIFF). Cei aproape 120.000 de participanți au contribuit, la rândul lor, la creșterea veniturilor pentru firmele din zona HORECA (chiar dacă marea majoritate au fost localnici, cei 1.100 de invitați din țară și străinătate și cele câteva mii de vizitatori din afara Clujului și-au făcut simțită prezența în unitățile de cazare sau în localuri). Iar beneficiile nu se opresc în acest domeniu. Un studiu al Facultății de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai, care a analizat fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți, a estimat la 7,5 milioane de euro impactul economic al TIFF.
De la cătun la metropolă
Anul acesta, în București au fost programate trei evenimente cu potențialul de a atrage zeci de mii de participanți, din care o parte destul de importantă (între 20% și 30%, conform unor estimări din domeniu) din afara Capitalei. Este vorba despre concertele Queen (care a avut loc deja) și Rihanna (programat pentru 14 august) și despre festivalul Rock the City (ce avea loc la sfârșitul acestei luni). Destul de puțin pentru un oraș de talia metropolei de pe Dâmbovița, așa că impactul economic nu va fi unul semnificativ.
Totuși, în anumite domenii astfel de evenimente se simt. „Când e un concert cu nume mari gradul de ocupare în hotelurile din zonă urcă, iar la mese e mai aglomerat. Și după accent îți dai seama că sunt mulți cei veniți din Ardeal sau din Moldova să-și vadă trupa favorită“, dezvăluie Dragoș, administratorul unei terase din Centrul Vechi. El mai spune că deja s-a obișnuit să verifice programul concertelor, pentru a se pregăti din timp pentru o creștere a numărului de clienți.
Realitatea este că impactul unui eveniment cultural este cu atât mai mare cu cât localitatea care îl găzduiește este mai mică, dar și dacă se întinde pe mai multe zile. Și se pare că tot mai multe comunități au înțeles acest lucru. Festivalurile Rockstadt de la Râșnov, Anonimul de la Sfântu Gheorghe, Blaj aLive, Waha de la Micfalău, Music Outdoor Experience de la Valea Drăganului, WolfBlues de la Gărâna, Măgura Wave de la Uroi, Posada Rock de la Câmpulung, CUCA de la Cârțișoara, Music Travel de la Herneacova sunt doar o parte din cele organizate anul acesta în comune și orașe mici. Iar tendința este ca numărul lor să crească de la an la an.