10/2001, care reglementeaza sursele de finantare si modalitatile de plata a despagubirilor banesti aferente imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si care nu pot fi restituite in natura. Propunerile vizeaza constituirea unui fond special in cadrul bugetului de stat, incepand cu anul 2004, fond care va fi alimentat din mai multe surse, printre care: · 20% din suma totala incasata din vanzarea societatilor comerciale de stat, aflate fie in portofoliul
10/2001, care reglementeaza sursele de finantare si modalitatile de plata a despagubirilor banesti aferente imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si care nu pot fi restituite in natura. Propunerile vizeaza constituirea unui fond special in cadrul bugetului de stat, incepand cu anul 2004, fond care va fi alimentat din mai multe surse, printre care:
· 20% din suma totala incasata din vanzarea societatilor comerciale de stat, aflate fie in portofoliul Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului, fie in portofoliul altor institutii publice (ministere, regii autonome, autoritati ale administratiei locale) implicate in procesul de privatizare;
· 5% din profitul BNR;
· 25% din cota aferenta impozitului pe cladiri stabilit progresiv pentru cea de-a doua proprietate;
· 25% din sumele incasate din vanzarea locuintelor detinute de stat si a altor imobile din fondul imobiliar de stat.
Adrian Marasoiu, presedintele Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Unitare a Legii nr. 10/2001, a declarat recent ca despagubirile banesti, a caror valoare este estimata in prezent la 5,3 miliarde de dolari, vor fi achitate in mai multe transe. Prima transa de 250 de milioane de dolari va fi platita incepand cu anul 2005, iar ultima, de 700 de milioane de dolari, de abia in 2015. Conform statisticilor, la nivelul intregii tari, la prefecturi si primarii au fost depuse 210.000 de notificari, dintre care 128.000 de solicitari de restituire in natura si restul, de 82.000 de cereri, de despagubiri banesti. La acestea se adauga si notificarile depuse la alte institutii, respectiv 600 de cereri la nivelul ministerelor si circa 5.000 de notificari la Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului, pentru care statul va acorda alte masuri reparatorii, si anume actiuni si titluri de valoare nominala. Valoarea estimata a acestor masuri reparatorii este de 3,5 miliarde de dolari. Ceea ce inseamna ca restituirile in baza Legii nr. 10/2001 vor fi in suma totala de 8,8 miliarde de dolari. Este normal ca cei peste 200.000 de petitionari, care isi revendica proprietatile, trebuie sa fie despagubiti. Fie in natura, adica sa-si primeasca imobilele inapoi, fie in bani – contravaloarea bunurilor revendicate. Celelalte masuri compensatorii – actiuni sau titluri nominale – includ, prin natura lor, un grad ridicat de risc. Economia romaneasca nu garanteaza inca o buna functionare a pietei de capital. De aici si reticenta petitionarilor de a accepta o astfel de forma de recompensa. „In timp ce proprietatea imobiliara este universal recunoscuta ca investitia cea mai sigura, Legea nr. 10/2001 ofera celor care au detinut astfel de proprietati o compensatie riscanta si nesigura pe piata. Aceasta concluzie este confirmata si de „notele” primite de Romania din partea celor mai importante agentii internationale de rating: Moody’s a plasat Romania la B3 (negativ); S&P and Thomson, la B-; FitchIBCA, la B. Notele celor trei agentii au un continut similar: investitiile sunt supuse unui risc ridicat, iar capacitatea tarii de a-si plati datoriile este incerta”, comenteaza Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), cu privire la restituirea bunurilor imobiliare expropriate in mod abuziv de statul roman. Modul in care statul vrea sa faca rost de cele 5,3 miliarde de dolari lasa loc la multe interpretari. Analistii economici sunt de parere ca a lua o cota parte din profitul BNR sau din sumele incasate din privatizare ori din impozitele pe cladiri sau din vanzarea locuintelor detinute de stat inseamna de fapt atentat la buzunarul romanului. Punga statului fiind mai saraca cu 5,3 miliarde de dolari in viitorii ani, inseamna ca la contribuabili, din taxele si impozitele platite, se intoarce mult mai putin. Pe de alta parte, BNR nu mai are profit de doi ani. Ce va fi in viitor, nu se stie. APAPS va finaliza pana la sfarsitul acestui an privatizarea societatilor aflate in portofoliul sau (teoretic asa suna declaratiile oficiale ale ministrului Ovidiu Musetescu). Cat despre restul de bani stransi din privatizarea celorlalte companii de stat, aflate in ograda altor ministere, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, le-a gasit deja o destinatie. „Pentru 2004, estimam ca vom obtine aproximativ 4.000 de miliarde de lei venituri din privatizare. Asta inseamna privatizarea distributiilor de gaze si electricitate si a BCR”. Propunerea ministrului este ca o parte din acesti bani sa fie folositi, incepand cu 2005, pentru consolidarea sistemului privat de pensii si a sistemului privat de sanatate, precum si pentru unele proiecte de infrastructura. Totodata, partidul de guvernamant – PSD – a promis disponibilizarea unor bani din fondurile obtinute din privatizare catre pensionari, prin alimentarea bugetului asigurarilor sociale. In aceste conditii este greu de crezut ca fondul special pentru despagubirile banesti, ca efect al Legii nr. 10/2001, isi va gasi resurse suficiente la institutiile vizate. Totusi, exista posibilitatea ca suma estimata in prezent sa fie mai mica de 5,3 miliarde de dolari. Lucia Negoita, director in cadrul Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Unitare a Legii nr. 10/2001, sustine ca potrivit noului proiect de lege se va infiinta o comisie care va verifica fiecare document in parte prin care s-a dispus, de catre primarii si prefecturi, despagubirea baneasca. „Poate schimba aceste decizii, in cazurile in care, printr-o analiza mai serioasa, se descopera ca imobilul poate fi restituit in natura. Comisia va fi cea care, in final, va da „bun de plata” pe deciziile de despagubire baneasca”, precizeaza Lucia Negoita. Desi aparitia unui act normativ care sa reglementeze in ce fel vor fi despagubiti proprietarii ale caror imobile au fost preluate abuziv de stat este urgenta, pana va aparea decizia finala a modului cum si cand se vor acorda banii sau celelalte masuri compensatorii mai este totusi cale lunga. Proiectul de lege a fost, deocamdata, avizat doar de ministerele Administratiei Publice si cel al Transporturilor, fiind, in prezent, in curs de avizare la Ministerul Economiei si Comertului. Urmeaza sa-si mai dea avizul Finantele si Justitia, dupa care va intra in dezbatere in Parlament. n
Efectele aplicarii legii nr. 10/2001
· La nivelul intregii tari, la primarii si prefecturi, au fost depuse 210.000 de notificari, dintre care 128.000 de solicitari de restituire in natura si 82.000 de cereri de despagubiri banesti.
· Statististicile arata ca s-au restituit efectiv in natura, pana in prezent, doar 12.500 de imobile (constructii sau terenuri), ceea ce inseamna nici 10% din totalul solicitarilor de acest fel.
· Se preconizeaza ca vor fi respinse circa 40.000 de cereri din totalul celor 210.000 depuse, pentru lipsa actelor doveditoare.