De la Mecca, în Arabia Saudită, până în Spania sau Texas, temperaturile ridicate ale lunii iulie au bătut record după record, confirmând temerile că încălzirea globală este o realitate care nu mai poate fi negată.

Experții au anunțat că luna iunie a fost cea mai fierbinte de când s-au păstrat înregistrările, apoi că ziua de 6 iulie a fost cea mai fierbinte zi din istorie (perioada 3-6 iulie reprezentând cele mai calde patru zile consecutive).

Chiar dacă 2023 a reușit să stabilească un record pentru cel mai tare an la capitolul multe grade Celsius, un astfel de record s-ar putea să nu țină mult pe o planetă în care ultimii opt ani au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată, potrivit Truthout.

Epoca „fierberii globale” a început

Cu valuri de căldură suprapuse, incendii și decese înregistrate din sudul Europei până în nordul Africii, Canada și SUA, și mai mult dioxid de carbon este eliberat în atmosferă, pregătind calea pentru o lume care se va încinge la propriu.

Recent, șeful ONU, António Guterres, a anunțat că epoca „încălzirii globale” ar trebui considerată încheiată, deoarece acum intrăm într-o perioadă de „fierbere globală”. Între timp, companiile de combustibili fosili fac mai departe profituri uimitoare. Chiar dacă profiturile Shell în al doilea trimestru s-au redus la doar 5,1 miliarde de dolari, gigantul continuă să-și extindă operațiunile de petrol și gaze naturale la nivel global.

Iar China, care se află în fruntea boom-ului energiei alternative, a acordat noi autorizații pentru a construi, în medie, câte două centrale pe cărbune săptămânal, deși arde mai mult cărbune decât restul planetei la un loc.

Extremiștii de mediu din America

Este clar că trăim pe o planetă din ce în ce mai extremă. Cel mai bun exemplu acum este Texasul, care s-a copt la soare. El Paso a avut, timp de mai mult de 41 de zile la rând, de temperaturi cu peste 100 de grade Fahrenheit (37,7 grade Celsius – n.r.). Cu toate acestea, republicanii din Texas vor să reducă dramatic progresele remarcabile ale acestui stat în domeniul energiei solare și eoliene, în timp ce au decis să le crească costurile.

Extremismul american de mediu îl are ca lider de funte pe Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, care și-a lansat campania prezidențială spunând că renunță la „politizarea vremii”. Anterior, el a respins ideea schimbărilor climatice, taxându-le „chestii de stânga”. Cei care vor să măsoare extremismul nebunesc al republicanilor de astăzi, ar trebui să-și amintească de vremurile când aceștia aveau o viziune mai puțin ecologică decât democrații.

Dacă vreți să măsurați extremismul a ceea ce cu greu poate fi numit Partidul Republican – și mai curând Trumpublican – Partidul din 2023, verificați pozițiile cu privire la schimbările climatice ale majorității posibililor lor candidați la președinție.

Nici Biden nu e candidatul perfect

Desigur, nici președintele Joe Biden nu poate fi considerat candidatul perfect în lupta cu schimbările climatice. Dar are măcar un merit. Împreună cu democrații din Congres a adoptat Legea de Reducere a Inflației, un act normativ semnificativ privind clima care, în anii următori, va însemna investiții de sute de miliarde de dolari în reducerea consumului combustibililor fosili și, astfel, va ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din SUA în moduri semnificative.

În plus, spre deosebire de trumpublicani, el măcar pare să-și facă griji pentru americanii care trăiesc într-o urgență termică (deși Congresul, în forma sa actuală, îl va lăsa să facă prea puțin în privința asta).