Bucureştenii deţin supremaţia în ceea ce priveşte înzestrarea gospodăriilor cu electrocasnice mici, indiferent de tipul acestora, se arată într-un studiu realizat recent de compania Synovate.
Structurată pe mai multe categorii de calitate şi preţ, piaţa electrocasnicelor mici a cunoscut o creştere ponderată în ultima perioadă – chiar un regres, dacă ne referim exclusiv la anul care s-a încheiat. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat în ultimul trimestru din an (40% din total), îndeosebi în lunile noiembrie şi decembrie, restul fiind defalcate, în mod egal, în perioada ianuarie – septembrie.
Produsele de marcă, gen Philips, Rowenta, Tefal, Moulinex, Bosch etc. deţin ponderi importante pe piaţa de profil, însă există şi un segment de consumatori cu venituri mici, care achiziţionează electrocasnice ieftine, contrafăcute, cu o fiabilitate extrem de scăzută şi care ies din uz după numai una sau două utilizări.
Compania Synovate a realizat, în luna noiembrie anul trecut, în exclusivitate pentru revista Capital, o cercetare de tip Omnibus privind dotarea gospodăriilor din România cu aparate electrocasnice de mici dimensiuni. Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, constituit din 1.500 de gospodării.
Potrivit acestuia, fierul de călcat (97%) şi uscătorul de păr (77%) sunt cele mai comune bunuri din categoria analizată ce se regăsesc în casele românilor. Facem menţiunea că, în urmă cu cinci ani, când am prezentat rezultatele unui studiu cu aceeaşi temă, cele două produse deţineau ponderi mai reduse: 91%, respectiv 68%.
„Urmărind distribuţia diferitelor tipuri de electrocasnice mici, în funcţie de statusul social al deţinătorilor, observăm că ordinea aparatelor deţinute se păstrează în cadrul fiecărui grup – manageri/profesionişti, funcţionari, muncitori calificaţi, muncitori necalificaţi -, ceea ce înseamnă că există o structură stabilă de preferinţe. Astfel, o dată cu scăderea veniturilor, scade şi numărul de electrocasnice deţinute, însă ordinea primelor patru rămâne aceeaşi: fier de călcat, uscător de păr, cafetieră, storcător de fructe“, explică Loredana Ionel, researcher, Synovate.
Friteuzele şi aparatele pentru prepararea sandvişurilor intră în dotarea a 13%, respectiv 24% din gospodării, prezenţa acestora în mediul rural fiind mult mai mică. Aceste produse se regăsesc într-o pondere redusă şi în Moldova: 5% – friteuzele, 11% – aparatele pentru sandvişuri. Prăjitoarele de pâine au cei mai mulţi adepţi în Banat (58%), dobrogenii fiind mai puţin tentaţi de o astfel de invenţie domestică (19%). În ceea ce priveşte fierul de călcat, acesta este prezent în toate gospodăriile doar în Bucureşti (100%), în timp ce în Oltenia îl regăsim într-o pondere de numai 91%.
În ţările vestice, electrocasnicele se înlocuiesc la perioade scurte de timp, nu din cauza uzurii fizice, ci datorită noutăţilor care apar, îndeosebi în ceea ce priveşte tendinţele în design. Românii însă sunt nostalgici şi obişnuiesc să se ataşeze de aceste aparate, preferând să le repare, atunci când se defectează, decât să le înlocuiască. Nu este de mirare, aşadar, că mai mult de jumătate din persoanele intervievate (63%) au afirmat că nu au cumpărat, în ultimul an, niciun aparat electrocasnic, iar trei sferturi au menţionat că nu au de gând să achiziţioneze un astfel de produs în următoarele 12 luni. Totuşi, dintre toate regiunile analizate, Bucureştiul se detaşează ca fiind zona cu cea mai mare rată de cumpărare a electrocasnicelor mici. Locuitorii Capitalei şi cei din Banat intenţionează într-o măsură mai mare decât ceilalţi respondenţi să cumpere astfel de produse, îndeosebi roboţi de bucătărie, friteuze, râşniţe de cafea şi aparate pentru prepararea sandvişurilor, în timp ce persoanele din Muntenia sunt mai interesate de filtrele de cafea, se mai arată în studiul Synovate.
