Efectele politice ale revenirii lui Donald Trump la Casa Albă
Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale marchează începutul unui nou capitol în politica externă a Statelor Unite.
Odată cu preluarea funcției pe 20 ianuarie, Trump își va pune amprenta pe scena internațională într-un mod care promite să fie cel puțin la fel de controversat ca primul său mandat.
Ucraina și Rusia: Diplomație personală sau concesii riscante?
Trump a criticat constant implicarea Statelor Unite în conflicte externe și și-a exprimat de mai multe ori intenția de a încheia războiul din Ucraina.
În viziunea sa, acest conflict ar fi putut fi evitat, iar legăturile sale „foarte bune” cu președintele rus Vladimir Putin ar putea deschide calea unei soluții prin negocieri directe.
„Cred că primul său pas va fi un fel de diplomaţie foarte personală, spectaculoasă, de gernul «Vladimir, să discutăm. Am putea rezolva problema asta».
Până unde va merge? Este dificil de prevăzut”, afirmă Leon Aron de la American Enterprise Institute, un centru de cercetare din Washington.
Totuși, strategia sa de a insista asupra unor concesii din partea Ucrainei riscă să genereze tensiuni, nu doar la nivel regional, dar și în Congresul Statelor Unite, care are un cuvânt greu de spus în politica externă.
Potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, administrația lui Donald Trump a elaborat propuneri menite să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Una dintre aceste propuneri include amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru cel puțin două decenii, respingând astfel planurile actuale ale Ucrainei de a deveni membru al alianței în viitorul apropiat.
Administrația Trump sugerează crearea unei zone demilitarizate prin înghețarea liniei frontului actuale, propunere menită să reducă tensiunile și să stabilizeze situația din teren.
În același timp, securitatea regiunii nu va fi garantată de prezența trupelor americane, a forțelor ONU sau a altor organizații susținute financiar de Statele Unite.
Conform unei surse din cadrul echipei lui Trump, Statele Unite ar putea oferi sprijin financiar pentru instruirea militară sau alte forme de ajutor, însă nu vor trimite trupe americane pentru a participa la misiuni de menținere a păcii în Ucraina.
Se așteaptă ca Statele Unite să continue să furnizeze Ucrainei echipamente militare, cu scopul de a preveni o eventuală escaladare a agresiunii din partea Rusiei.
Relațiile cu aliații occidentali
Spre deosebire de Joe Biden, care a consolidat alianțele internaționale și a reafirmat angajamentul față de NATO, Donald Trump a criticat frecvent dependența Europei de sprijinul militar american.
Acest lucru ar putea crea noi tensiuni cu aliații tradiționali ai Statelor Unite, cum ar fi Franța, Germania și Regatul Unit.
Pe de altă parte, liderii cu tendințe naționaliste, precum Viktor Orban din Ungaria, ar putea vedea cu ochi buni revenirea lui Trump, întrucât îi împărtășesc viziunea izolaționistă și anti-globalistă.
Confruntarea cu China
Donald Trump vede în China un adversar de temut, iar tonul său față de Beijing ar putea să se înăsprească.
Deși își apreciază relațiile personale cu președintele chinez Xi Jinping, abordarea sa „tranzacțională” ar putea amplifica tensiunile pe tema comerțului și a influenței globale.
În același timp, China a adoptat o poziție precaută, exprimându-și dorința de a menține o „coexistență pașnică” cu noua administrație americană.
America Latină: Risc de destabilizare
Pe plan regional, Donald Trump și-a exprimat intenția de a expulza milioane de imigranți fără documente, o măsură care ar putea destabiliza America Latină.
Țări precum Brazilia și Columbia, conduse în prezent de lideri de stânga, ar putea resimți presiuni semnificative, iar politica anti-imigrație a lui Trump ar putea crea haos în regiune dacă va fi implementată.
Sprijin pentru Israel și tensiuni cu Iranul
Trump intenționează să sprijine necondiționat Israelul, ceea ce ar putea escalada tensiunile cu Iranul. De-a lungul campaniei, el a sugerat că i-ar fi dat „un cec în alb” premierului israelian Benjamin Netanyahu în războiul din Fâșia Gaza și Liban.
În plus, Trump ar putea încuraja alte țări arabe să normalizeze relațiile cu Israelul, continuând astfel procesul inițiat de Acordurile de la Abraham din 2020.
