Programul acestor ultime patru concerte este alcătuit din lucrări de Jean Sibelius, Clara Schumann, Maurice Ravel, Fritz Kreisler, Nikolai Rimski-Korsakov, Ludwig van Beethoven, în interpretarea muzicienilor Anna-Liisa Bezrodny (vioară), Sabin Penea (vioară), Răzvan Popovici (violă), Eduard Zecheru (violoncel) și Cristiana Mihart (pian).
Concertul de la Palatul Mogoșoaia va cuprinde și un program surpriză de muzică fado cu cântăreața portugheză Ana Margarida da Fonseca Ferreira Pinto.
Născută în Portugalia, în 1983, Ana Margarida este una dintre cele mai recunoscute voci ale comunității Fado, stil muzical tradițional portughez, care în 2011 a intrat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„Vom încheia cea de-a IX-a ediție SoNoRo Conac în cel mai frumos mod, cu o invitată specială, una dintre cele mai mari cântărețe de fado din Portugalia. În acest mod aducem împreună patrimoniul arhitectural cu cel muzical, o îngemănare care va da un farmec aparte finalului unui turneu la fel de improbabil ca cel de anul trecut.
Am reușit și de data aceasta să ajungem în toată țara și să oferim publicului bucuria muzicii, a întâlnirii cu semenii și a speranței unei întoarceri la normalitate. Anii aceștia, mai mult ca altădată, am simțit importanța misiunii noastre de artiști, din bogata emoție venită dinspre cei care au participat la concerte și care ne-au împărtășit din recunoștința lor prin aplauze și cuvinte calde.
Anul viitor urmează sărbătorirea celor 10 ani de SoNoRo Conac, prilej de a celebra cu ajutorul muzicii cele mai frumoase spații din țara noastră și, sperăm, posibilitatea de a concerta din nou în fața unui public numeros”, declară Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.
Accesul la concertul SoNoRo Conac de la Palatul Mogoșoaia este gratuit, pe bază de invitație sau prin rezervarea locului aici.
SoNoRo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc şi de a aduce în atenția publicului şi al autorităților remarcabile valori româneşti date uitării.
Ultimele spații incluse în cea de-a IX-a ediție a turneului SoNoRo Conac invită din nou la o incursiune în timp, în diferite epoci și momente ale istoriei țării noastre. Avem de-a face cu un caleidoscop complex, alcătuit fie din momente de prosperitate economică care au condus la crearea unor instituții de cultură, cum este Muzeul Brăilei, fie de zbatere imensă a unor artiști pentru a construi o cultură solidă și în țara noastră, precum povestea lui Fani Tardini și a companiei ei de teatru, care au lăsat o amprentă puternică în conștiința unei națiuni care lupta pentru recuperarea unei identități comune, fie din eforturile mai multor generații de a salva o clădire-simbol, Palatul Mogoșoaia.
Lupta aceasta continuă și azi și o vedem materializată într-un proiect precum Eforie Colorat, care încearcă să revitalizeze un spațiu emblematic pentru litoralul românesc – Gradina de Vară Cinemascop – una dintre puținele amintiri luminoase ale perioadei comuniste, locul în care artele aveau o scenă și o modalitate de a ajunge la public.
***
Grădina de Vară Cinemascop, Eforie Sud, 8 septembrie, ora 19:00
Grădina de vară Cinemascop din Eforie Sud este o construcție tipică curentului socialist-modernist, construită în anul 1958. Ca mai toate grădinile de vară avea o capacitate de 1500 de locuri. Ecranul de proiecție are o dimensiune impresionantă de aproximativ 100mp și folosea formatul „Cinemascop”, comparabil astăzi, ca inovație, cu Imax-ul.
Aceasta a funcționat sub forma unui cinematograf de vară până în anul 2004. Ulterior spațiul a fost abandonat și vandalizat, devenind o ruină veritabilă. În anul 2018 au fost desfășurate o serie de lucrări de reabilitare ce au continuat până astăzi.
În anul 2021, Asociația Forumul Artelor Vizuale, prin proiectul Eforie Colorat – Grădina de vară Cinemascop, a făcut posibilă reintroducerea spațiului în circuitul cultural, organizând o serie de activități desfășurate pe întreaga perioadă a sezonului estival. Astfel, Grădina de vară Cinemascop și-a reluat funcționalitatea și este gazda unor serii de concerte, ateliere creative, spectacole de teatru, expoziții de artă contemporană, expoziții de fotografie și proiecții de filme artistice, documentare și de scurt metraj.
Accesul la concertul SoNoRo Conac din Grădina de Vară Cinemascop este gratuit, pe bază de invitație sau prin rezervarea locului aici.
***
Muzeul Brailei „Carol I” – Centrul Cultural „Nicăpetre”, 9 septembrie, ora 19:00
Muzeul Brăilei, care anul acesta sărbătorește 140 de ani de la înființare, a fost deschis în 1881, prin decretul regelui Carol I. „Centrul Cultural Nicăpetreˮ, parte a Muzeului Brăilei, se află pe strada Belvedere, la nr. 1. Clădirea găzduiește donația sculptorului Nicăpetre, pe numele lui real Petre Bălănică, născut la Brăila în 1936. Lucrările sale se pot vedea atât în clădirea centrului, cât și în curtea imobilului. Imobilul, conceput în 1912 de arhitectul Lazăr I. Predinger, a fost locuința și sediul agenției de vapoare a unui mare armator grec, Menelaos Embiricos, agenție care, în afara activităților de export de cereale sau import de cărbuni, mai deținea și o linie transatlantică de transport de pasageri cu vapoare de lux.
În anul 1927, când afacerile companiei au scăzut dramatic, clădirea a fost pusă în vânzare şi a fost cumpărată de Societatea „Mihail Enescu” a meseriaşilor brăileni.
Între august 1944 şi 1958 clădirea a fost ocupată de armata sovietică, după care a adăpostit, succesiv, un spital şi o policlinică.
În anul 1986 construcţia a fost reabilitată şi dată în administrare Muzeului Brăilei, care a organizat aici Casa Colecţiilor de Artă.
Accesul la concertul SoNoRo Conac de la Centrul Cultural „Nicăpetre” este gratuit, pe bază de invitație sau prin rezervarea locului aici.
***
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați, 10 septembrie, ora 19:00
Începuturile teatrului în Galați sunt strâns legate de numele actriței Fani Tardini. De numele ei se leagă şi primele începuturi de teatru în Transilvania şi Bucovina. Pentru atracţia pe care o exercitau turneele sale este semnificativ gestul, pe atunci, al adolescentului Mihai Eminescu, care şi-a împletit peregrinările cu cele ale trupei Fani Tardini Vlădicescu. Referindu-se la acea perioadă din viaţa lui Eminescu, Alexandru Odobescu afirma: „Teatrul lui Fani Tardini îl desluşeşte pe Eminescu definitiv asupra lui însuși”.
În 1866, renumita primadonă îşi manifestă dorinta de a se înfiinţa în Galati un teatru „demn de înalta şi frumoasa sa menire” și adresează o cerere municipalităţii gălățene, prin care solicita o subvenţie necesară pentru construirea unui teatru. Lucrările la actuala clădire a teatrului au început însă abia în 1924 şi s-au terminat în 1941. Pentru clădirea cunoscută ca „Palatul V. A. Urechia”, proiectul a fost conceput în Italia, iar constructorul adus de la Roma, rezultatul fiind o construcție în stil arhitectonic grecesc.
Teatrul începe să funcționeze abia în 1955, iar primul spectacol a fost „Preludiul”, în sala Orchestrei Simfonice de Stat. Primul spectacol în actuala sală a teatrului a fost piesa „D’ale carnavalului”, pe 30 decembrie 1956.
Din anul 1973, Teatrul de Stat primeşte denumirea de Teatrul Dramatic Galaţi. Din anul 2000, Teatrul Dramatic Galaţi devine Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi.
Accesul la concertul din 10 septembrie, de la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați se face pe bază de invitație sau bilete, care se achiziționează de la casa de bilete a teatrului sau online la https://bilete.fanitardini.ro/.
***
Palatul Mogoșoaia, 11 septembrie, ora 19:00
Palatul a fost edificat până în 1702 în stil brâncovenesc, data de începere a construcției nefiind cunoscută. Lucrarea a fost terminată în ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului.
După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea. Palatul a fost devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774. O nouă distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revoluției din 1821, când ultimul urmaș al Brâncovenilor, Grigore Brâncoveanu, a fugit la Brașov și clădirea a fost ocupată de panduri.
După moartea lui Grigore în 1832, palatul a rămas moștenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. A fost renovat între 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit și cavoul familiei în parcul palatului, și vila Elchingen din apropiere. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, palatul a fost loc de întâlnire al diplomaților aliați, fiind, pentru câteva luni, închiriat legației elvețiene din România. După 6 martie 1945, moșia a fost naționalizată forțat de guvernul comunist, Martha Bibescu obținând de la autorități declararea ca monument istoric a palatului, pe care încă îl mai deținea.
În prezent, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și este un important punct de atracție turistică.
Accesul la concertul SoNoRo Conac de la Palatul Mogoșoaia este gratuit, pe bază de invitație sau prin rezervarea locului aici.
Mai multe detalii pe https://conac.sonoro.ro/.
Despre SoNoRo Conac
Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a partimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns.
Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri fabuloase, spectaculoase, elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele opt ediții, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 100 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din țara noastră, dar a și atras atenția publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice ale țării noastre.
