Magistrații îi administrează o lovitură uriașă lui Liviu Dragnea, solicitând respingerea sesizării. Mai mult oficialii critică poziția agentului României la CEDO și le cere judecătorilor să o respingă.

„Toți judecătorii care formează completele de căi de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare (compuse din 3 judecători) dobândesc experiența specifică în această materie (a dosarelor de anticorupție). Numai ca excepție, aceiași judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (în compunere de 3 judecători, ca și în cazul căilor de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare), trebuie să judece în primă instanță unele cauze având ca obiect infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, după calitatea persoanei inculpate. Or, dezideratul „specializării” completurilor de judecată (sau, mai bine zis, a judecătorilor care le compun) este îndeplinit prin faptul că aceiași judecători sunt desemnați să judece în aceeași materie, a Legii nr. 78/2000, căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare. Prin stipulația expresă a legii, judecarea căilor de atac în această materie nu trebuie să se facă de completuri specializate, iar instanța supremă îndeplinește, prin esența sa, un rol de casație, judecând în principal căi de atac.

Înființarea unor completuri „specializate” de judecată în fond, formate tot din cei 3 judecători care judecă și căile de atac (toți judecătorii secției penale, care judecă în aceeași materie) ar constitui un formalism inutil și excesiv, în condițiile în care promovarea unei jurisprudențe unitare și de calitate se face prin intermediul judecătorilor, ca persoane – profesioniști ai domeniului de activitate (la nivelul celei mai înalte instanțe judecătorești naționale), iar nu prin intermediul indicativului completului de judecată astfel înființat.

Prin urmare, este o falsă problemă lipsa unei hotărâri a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care să fie atribuite anumite indicative / descrieri completurilor de 3 judecători, care să denote „specializarea” în această materie, doar pentru judecata în fond (excepție la nivelul instanței supreme), dar să se excludă aceste indicative / descrieri pentru aceleași completuri de 3 judecători pentru judecata în căile de atac (regula la nivelul aceleiași instanțe)”, se arata in memoriu.

Referitor la punctul de vedere al agentului guvernamental pentru CEDO al României, care acuza ICCJ de dezinformare și cere constatarea existentei conflictului juridic, asociatia cere refuzarea memoriului, mentionand ca nu „nu are dreptul să intervină în înfăptuirea sau în administrarea justiției”.

„Cum conflictul juridic de natură constituțională aflat pe rolul Curții Constituționale vizează tocmai acte de administrare a justiției, dispuse la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, este logică incidența art.6 alin.(5) din OG nr.94/1999, neputând fi vorba de aplicarea art.3 din același act normativ.

În ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauzele la care se face trimitere în înscrisul denumit ”Amicus curiae”, depus de Agentul Guvernamental pentru CEDO privesc situații de fapt concrete care nu au nicio legătură cu problematica conflictului aflat pe rolul Curții Constituționale. (..)

Prin urmare, concluzia Agentului Guvernamental pentru CEDO (”nesocotirea voinței legiuitorului și încălcarea unei norme juridice imperative aflată în vigoare este de natură a se converti într-o flagrantă încălcare a dreptului intern”) este una proprie și fără un fundament concret în vreo hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului privind subiectul aflat în discuția Curții Constituționale”, transmite Forumul Judecatorilor.