Nu au aparut noi investitori importanti, consumul s-a restrans, legislatia a ramas la fel de stufoasa si instabila, iar bugetele familiilor se reorienteaza pentru a putea face fata cresterii cheltuielilor cu utilitatile. Nu pare o imagine prea imbucuratoare. Totusi, in acest peisaj dificil, au existat performante economice demne de remarcat, performante asupra carora revista Capital s-a oprit atunci cand a stabilit nominalizarile pentru premiile Oskar 2002.
O editie speciala a acestor premii se va consuma la inceputul saptamanii viitoare: revista Capital a aniversat zece ani de existenta pe piata romaneasca, fiind, chiar dupa un deceniu de aparitie neintrerupta, lider incontestabil al pietei romanesti de publicatii economice. Succesul nostru, ca si succesul celor 25 de persoane si institutii premiate de-a lungul timpului cu statuetele Oskar, arata ca in Romania sunt posibile performante remarcabile, cu atat mai importante cu cat se produc intr-un mediu nu tocmai prietenos.
Pe 16 decembrie 2002, Capital va acorda pentru a opta oara deja faimoasele statuete Oskar Capital: una pentru „Omul de Afaceri al Anului”, una pentru „Banca Anului” si o a treia pentru „Investitia Anului”. Recunoastem in acest fel performantele deosebite obtinute de-a lungul unui an in afaceri, pentru ca Romania are nevoie de intreprinzatori autohtoni care sa dovedeasca faptul ca se poate si pentru ca merita premiate curajul si incapatanarea cu care cred in succes; sectorul bancar, coloana vertebrala a unei economii, merita, de asemenea, un premiu pentru felul in care institutiile din domeniu isi respecta clientii si pentru abilitatea de a afisa rezultate sanatoase intr-o conjunctura extrem de riscanta. Nu in ultimul rand, am ales sa premiem o investitie pentru ca investitiile reprezinta angajamente pe termen lung si arata increderea in economia romaneasca. Cei noua nominalizati pentru anul 2002 se regasesc in prezentarile din aceste pagini.
Asa cum spuneam, acest an este deosebit nu numai pentru revista, dar si pentru gala de premiere in sine: pentru ca implinim zece ani, vom acorda nu trei, ci zece premii Oskar. Celor trei descrise mai sus, devenite deja traditie, li se vor alatura alte sapte. Acestea din urma vor premia rezultate deosebite in economia Romaniei in ultimii zece ani si vor reprezenta distinctii „pentru intreaga activitate”.
In total, in opt ani, am acordat 25 de statuete care au recompensat rezultatele deosebite obtinute de oameni de afaceri si companii. In majoritatea cazurilor, cei ce si-au adjudecat premiile sunt si astazi printre performerii economiei romanesti.
Unde s-au dus Oskar-urile
Anul Investitia
anului Banca
anului Omul de
Afaceri
al anului Initiativa cu
impact social Carte
cu impact
economic Initiativa
cu impact
economic Inventie
1995 Unilever Banca Ion tiriac ANTREC
Erno Domokos Ioan
Petrescu
1996 Daewoo
Automobile Romania Ioan Cojocarescu Norada
Odorheiul Secuiesc Ion Stancu
1997 Lafarge BRD George Copos Maria
Niculescu
1998 Banc Post Gelu Tofan Ion Ciobanu Dr. George
Mencinicopschi
1999 Renault Banca
Turco-Romana Dan Sucu
2000 MDF Sebes BRD Ion Tiriac
2001 LNM Banca
Transilvania Dan Sucu
OMUL DE AFACERI AL ANULUI
DINU PATRICIU
In 1999 devine proprietarul Rompetrol, preluand pachetul majoritar de la statul roman – a fost primul pas facut de Dinu Patriciu in afacerile cu petrol. Ulterior, cumpara rafinariile Vega si Petromidia, achizitii care ii aduc o cota de 32% din capacitatea de rafinare a Romaniei. In acelasi timp, dezvolta o retea de benzinarii care ii asigura 16% din piata de distributie de benzina la pompa, locul doi dupa Petrom.
Dinu Patriciu conduce astazi un grup petrolier integrat, cu companii de extractie, prelucrare si distributie, precum si o companie de prestari servicii in domeniul petrolier, cu cifra de afaceri de aproape 700 milioane de dolari in anul 2001.
In septembrie 2002, dorinta sa de a atrage investitori strategici in grup devine realitate: compania austriaca OMV cumpara 25% din actiunile Rompetrol, intr-o tranzactie de peste 50 milioane de dolari. Dinu Patriciu si-a pastrat 75% din grup.
Rompetrol in cifre
Cifra de afaceri (mil. USD 2001) 670
Profit (mil. USD 2001) 15
Productie (estim. 2002) 3,6 mil tone
Angajati 5.650
Benzinarii 130
RADU ENACHE
Din 1993 pana in 1995 a lucrat pentru mai multe companii multinationale, la preluarea unor companii romanesti (a intermediat privatizarea fabricii de bere Ursus). A cumparat lantul hotelier Continental in 1995. La aceasta ora, Grupul Continental detine zece hoteluri de trei stele, in diferite orase ale tarii. Radu Enache este, in acest moment, actionarul majoritar al celui mai mare lant hotelier din Romania. Strategia sa are in vedere consolidarea grupului, in vederea unei emisiuni primare de actiuni pe piata de capital.
Anul 2002 a reprezentat varful de performanta al companiei, cu o crestere de 32% a cifrei de afaceri si investitii de sase milioane de dolari. In total, pentru cumpararea sau renovarea hotelurilor aflate in proprietatea grupului s-au investit 45 milioane de dolari.
Radu Enache este, de asemenea, producator si furnizor exclusiv al restaurantelor Mc Donalds din Romania si Moldova, pentru produse de panificatie si patiserie.
Continental in cifre
Cifra de afaceri 2002 (estim. mil. USD) 13,8
Numar de hoteluri 10
Numar de camere 1.400
Investitii totale (mil. USD) 45
Investitii 2002 (mil. USD) 6
FLORENTIN BANU
Este fondatorul companiei Joe IBC, cel mai mare producator de napolitane din Romania. In 2000, a vandut afacerea catre Nestle, pentru o suma care nu a fost facuta publica, dar care a fost estimata la cateva milioane de dolari. Dupa care si-a pus intrebarea ce poate face cu atatia bani, avand de ales intre o vacanta vesnica in Hawaii sau intoarcerea in afaceri. A ales a doua varianta si a pornit din nou de la zero, de data aceasta in comert. A fondat reteaua de supermarketuri Artima, construita pe modelul magazinelor Billa, dar orientata catre orasele de mici dimensiuni, deocamdata neinteresante pentru marii investitori. Crede ca acesta este avantajul sau comparativ: orientarea catre piete de mai mici dimensiuni. Este un mare admirator al lui Karl Wlaschek, fondatorul Billa, al carui model de afacere l-a si preluat.r
A investit pana acum sase milioane de dolari in cinci magazine si planuieste sa deschida alte 15 pana in 2004.r
r
Artima in cifrer
r
Cifra de afaceri 2002 (estim. mil. USD)tt12r
Numar de magazinetttt5r
Investitii (mil. USD)tttt6r
Numar de magazine 2004 (estim.)ttt20r
r
r
BANCA ANULUIr
r
RAIFFEISEN BANKr
r
Banca Agricola, tap ispasitor pentru toate greselile facute de guvernele Romaniei in politica agricola, ajunsese acum un an si jumatate in situatia de a fi falimentara. O infuzie de capital din partea statului roman si o privatizare rapida cu grupul Raiffeisen si Fondul Romano-American de investitii au salvat institutia. r
La un an de la privatizare, dupa investitii de 22 milioane de dolari, Raiffeisen Bank nu mai are nici o legatura cu ceea ce s-a numit Banca Agricola. Imaginea bancii a fost total schimbata, iar strategia s-a orientat mai ales catre atragerea clientilor persoane fizice – sectorul de retail se bucura de cel cu cea mai spectaculoasa crestere prognozata in urmatoarea perioada. Rezultatul se reflecta in cresterea cu 30% a soldului depozitelor si cu 75% a cardurilor active.r
r
Raiffeisen Bank in cifre (30.09.2002)r
r
Activ (mld. lei)tt19.084r
Credite (mld. lei)tt4.754r
Depozite (mld. lei)tt10.979r
Unitati teritorialett212r
r
BANCA TIRIACr
r
Prima banca privata din Romania, infiintata in 1990, a trecut in ultimii doi ani printr-un proces dur de restructurare. Rezultatul poate fi numit un succes. Banca tiriac este astazi printre cele mai performante, in ceea ce priveste sistemul informatic si viteza de procesare a tranzactiilor. Detine, de asemenea, un record in ceea ce priveste creditele neperformante, 0,3% din portofoliu, una dintre cele mai notabile performante din piata bancara. Rezultatele bancii au fost recunoscute de agentia de rating Fitch, care i-a ridicat recent calificativul. Noua politica bancara, orientata catre clientii persoane fizice, a dus la cresterea cotei bancii de la 3% la 10% in total piata. Cu o noua imagine, o politica de marketing agresiva si intrarea in forta pe piata de retail, Banca tiriac trebuie acum sa-si consolideze pozitia pe piata.r
r
Banca tiriac In cifre (31.12.2001)r
r
Activ (mld. lei)tt11.670r
Credite (mld. lei)tt4.209r
Depozite (mld. lei)tt9.705r
r
ALPHA BANKr
r
In 1993, Alpha Bank Group si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare infiintau Banca Bucuresti, banca comerciala universala. In 2002, numele bancii este schimbat in Alpha Bank. Pe piata romaneasca, banca a avut rezultate constant bune, dar anul 2002 a marcat performante de exceptie: la mijlocul anului, profitul crescuse cu peste 34%, iar portofoliul de credite se extinsese cu 30%. In plus, Alpha Bank a urmat o strategie similara cu cea a grupului mama din Grecia, in sensul de a oferi clientilor servicii financiare complete; bancii i-au fost alaturate compania de valori mobiliare, cea de consultanta, de leasing si, din aceasta toamna, compania de asigurari. 2002 este anul in care a demarat programul de creditare pentru intreprinderi mici si mijlocii, in valoare de 10 milioane dolari.r
r
Alpha Bank In cifre (30.09.2002)r
r
Activ (mld. lei)tt12.563r
Credite (mld. lei)tt7.758r
Depozite (mld. lei)t5.457r
Unitati teritorialett15r
r
INVESTITIA ANULUIr
r
Arcelik pentru Arctic Gaestir
Simbolul industriei romanesti de electrocasnice, compania Arctic Gaesti a fost cumparata in 1997 de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Societe Generale Romania Fund. Cu investitii de 17 milioane de dolari, noii proprietari au crescut cota de piata a companiei dela 40% la 45% in 2001, dar cresterea cheltuielilor a inrautatit situatia financiara a producatorului de frigidere. r
In septembrie 2002, compania turca Arcelik cumpara peste 90% din actiuni contra sumei de 20 milioane dolari. Noul proprietar, parte din cel mai mare grup industrial privat din Turcia, planuieste sa transforme Arctic, din fabrica de frigidere, in producator al unei intregi game de produse electrocasnice, cu o capacitate de productie de 750.000 de unitati pe an, de la 350.000 in acest moment.r
Arcelik a fost desemnata drept „Cea mai admirata companie turca in 2001” si se numara printre primii zece producatori de electrocasnice din Europa, cu o cifra de afaceri anuala de un miliard de dolari si o capacitate de productie de sase milioane unitati. Principalele marci sunt Beko si Arcelik. Compania turca doreste sa transforme societatea de la Gaesti in principalul pion pentru activitatea in Europa Centrala si de Est.r
r
Datele tranzactieir
r
Valorea contractului (mil. USD)tt20r
Pachet achizitionat (%)ttt91,14r
Productie anuala (buc.)ttt350.000r
Cifra de afaceri 2002 (est. mil. USD)t42r
Profit 2002 (estim. mil USD)tt1r
Cota de piata (%)tttt45tr
r
HEIDELBERG CEMENT PENTRU ROMCIFr
r
Locul intai pe piata cimentului din Romania este acum mai disputat ca niciodata. Prin cumpararea fabricii de ciment de la Fieni, Heidelberg si-a adjudecat primul loc in topul investitiilor germane in Romania si locul intai pe piata de profil, la concurenta cu Lafarge. In total, Heidelberg a investit 200 milioane de dolari in industria cimentului si in ramuri conexe si detine trei fabrici – Moldocim Bicaz, Casial Deva si Romcif Fieni – cu o capacitate de productie de 3,2 milioane tone si peste 3.000 de angajati. Ultima tranzactie, cumpararea Romcif de la un grup de investitori romani, a costat 70 de milioane de dolari: pachetul de 80% din actiunile fabricii, plus plata datoriilor. In total, Heidelberg detine acum peste 90% din actiunile Romcif. Noul actionar s-a angajat sa investeasca zece milioane de dolari in urmatorii doi ani pentru protectia mediului, reducerea costurilor energetice si modernizare. Heidelberg este unul dintre primii patru producatori mondiali de ciment si cel mai mare investitor in industria materialelor de constructii din Europa Centrala si de Est.r
r
Datele tranzactieir
r
Valoarea contractului (mil. USD)t70r
Pachet detinuttt97,5%r
r
TELEMOBIL PENTRU REtEAUA ZAPPr
r
Telemobil este prima companie de telefonie mobila intrata pe piata romaneasca, in 1993. In 1998, Telefonica, principalul actionar, se retrage de pe piata romaneasca. La sfarsitul anului 1998, Telemobil reapare, cu un nou actionariat si un serviciu botezat SunTel. In 2000, Telemobil schimba iar actionarul majoritar: Inquam, avand ca actionar compania americana Qualcomm si fondul de investitii Omnia Holdings, din Orientul Apropiat. In decembrie 2001, este lansat un nou serviciu de telefonie: Zapp Mobile, bazat pe tehnologia CDMA2000.r
Zapp este un proiect estimat la 350 milioane dolari; la momentul lansarii acoperea 30% din populatia Romaniei, iar managementul Telemobil doreste ca acoperirea sa ajunga la 90% la inceputul anului 2003. r
Dezvoltarea retelei a implicat investitii de 45 milioane dolari pana in luna noiembrie a anului in curs; compania Telemobil numara in acest moment 500 de angajati.r
r
CIFRE ESENTIALEr
Investitie (mil. USD)tt45r
Acoperire (ian. 2003)tt90%
