O analiză publicată de Time se întreabă dacă șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, va continua să reprezinte o amenințare pentru conducerea rusă și dacă poate supraviețui în exil, în Belarus, având în vedere istoria lungă a represaliilor ale președintelui Putin împotriva criticilor și opozanților săi.

Rebeliunea împotriva comandamentului militar al Rusiei s-a sfârșit la fel de repede cum a început. Dar soarta lui Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner care a condus revolta și a provocat furia președintelui Vladimir Putin, este incertă. Prigojin a fost de acord să părăsească Rusia pentru o „retragere anticipată” în Belarus, după ce și-a retras trupele din marșul asupra Moscovei într-un acord mediat de liderul autocrat belarus, Aleksandr Lukașenko, un apropiat al lui Putin.

Locația lui actuală nu este cunoscută, dar luni, Prigojin a postat un mesaj audio de 11 minute pe Telegram. Referindu-se la ordinele anterioare ale Ministerului rus al Apărării, care cerea comandanților săi să semneze contracte guvernamentale, Prigojin a spus că grupul Wagner este „categoric împotriva deciziei de a închide Wagner la 1 iulie 2023 și de a-l încorpora în ministerul Apărării”.

Soarta lui Prigojin, comparată cu cea a asasinilor lui Iulius Caesar

Această răsturnare a situației a ridicat semne de întrebare în ce măsură Prigojin va continua să reprezinte o amenințare pentru conducerea rusă și dacă poate supraviețui în exil în Belarus. Un comentator politic a comparat soarta lui Prigojin cu cea a asasinilor lui Iulius Caesar, care, inițial au fost grațiați pentru crimele lor. „Asasinii au plecat în exil voluntar. Susținătorii lui Iulius Caesar au au revocat amnistia și i-au vânat pe asasini până i-au găsit și i-au ucis”, a postat David Frum pe Twitter.

Promisiunea nerespectată a Kremlinului

Conform acordului intermediat de Lukașenko, Kremlinul a fost de acord să nu-l judece pe Prigojin sau alți membri ai grupului Wagner pentru rebeliunea armată, dacă Prigojin va pleca în Belarus, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ulterior, instituțiile de presă ruse au raportat că nu s-a renunțat la acuzațiile penale împotriva lui Prigojin, iar Serviciul Federal de Securitate din Rusia continuă ancheta împotriva șefului Wagner.

Deși informațiile nu au putut fi verificate în mod independent, ele sugerează că, dacă procedurile continuă, Prigojin, care a fost acuzat de „trădare”  de Putin și oficialii ruși, riscă până la 20 de ani de închisoare. „Orice înțelegere ar fi făcut în weekend, Putin a renunțat acum”, spune Martin Kragh, director adjunct al Centrului de Studii Est-Europene din Stockholm.

O inversare este cât se ppate de previzibilă, continuă Kragh, având în vedere că 15 militari ruși au fost uciși în timpul revoltei. „Una este să îi permiti lui Prigojin să părăsească țara și să nu-și arate niciodată fața, și alta este să spui că Putin va uita de asta”, spune el.

În „logica pură” a unui agent KGB, Putin trebuie acum „să-și pedepsească dușmanii și trădătorii” pentru a-și demonstra conducerea puternică, adaugă Sergej Sumlenny, fondatorul Centrului European de Reziliență de la Berlin. „Întrebarea este: are resursele necesare pentru a face acest lucru?”

Ce se poate întâmpla în continuare

Deocamdată, experții spun că viitorul șefului Grupului Wagner rămâne incert, în parte pentru că obiectivul principal al lui Prigojin a fost atragerea atenției lui Putin asupra destrămarii iminente a armatei de mercenari. „Acestea nu au fost cereri pentru o răsturnare a guvernului; au fost o încercare disperată de a salva întreprinderea”, scrie Tatiana Stanovaya, membru senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.

Ea a continuat: „Aceste merite l-au ajutat pe Prigojin să iasă viu din această criză, dar fără un viitor politic în Rusia (cel puțin cât timp Putin este la putere). Încheierea unui acord cu Putin l-ar fi putut lăsa pe Evgheni Prigojin într-o situație grea cu cei 25.000 de mercenari Wagner care au luat parte la rebeliune și care acum vor trebui să plece acasă. ”Viața lui Prigojin este amenințată atât de Putin, cât și de proprii băieți, pentru că el i-a înființat”, spune Mylovanov.

Cel mai probabil, Putin va reacționa, devenind „mai paranoic și chiar mai represiv decât în ​​trecut”, presupune Kragh. Comparând evenimentele din weekend cu lovitura de stat eșuată împotriva președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, din 2016, care a dus la arestarea a peste 160.000 de persoane, el crede că ceva similar s-ar putea întâmpla și în Rusia, Putin țintind în mod mai agresiv opoziția, societatea civilă și mass-media.