Traian Băsescu l-a numit pe Victor Ponta un "mincinos compulsiv" şi a declarat că nu-l va sprijini niciodată în calitate de premier. Cu toate acestea, preşedintele României l-a numit din nou în cele din urmă pe inamicul său politic înverşunat în funcţia de premier, săptămâna aceasta, acceptând inevitabilul după ce alianţa social liberală a lui Ponta a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative din 9 decembrie, scrie Agerpres.

Decizia a evitat pericolul pe termen scurt al unei crize constituţionale în ţara balcanică cu 19 milioane de locuitori. Dar ar putea duce la un conflict politic reînnoit în al doilea membru cel mai sărac din UE – unde clopotele de alarmă au sunat după ce tabăra premierului a încercat să-l suspende pe preşedintele Băsescu în iulie, aminteşte Neil Buckley.

Deşi probabil fără acelaşi val de arestări operate, România ar putea asista la o nouă luptă pentru putere similară cu cea dintre noul premier al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, şi preşedintele în exerciţiu, Mihail Saakashvili, despre care se spune că ar fi un prieten de-al lui Băsescu, notează autorul articolului.

Indiferent de cum se va sfârşi lupta, majoritatea de două treimi obţinută de alianţa lui Ponta reprezintă un punct de cotitură pentru România. În contextul în care doar o şesime dintre alegători au sprijinit alianţa de centru-dreapta aliniată cu Băsescu, a reprezentat un vot de protest decisiv împotriva preşedintelui şi măsurilor de austeritate al căror apărător a fost acesta.

Măsurile, impuse după ce România a obţinut un fond de salvare de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE, în 2009, au fost printre cele mai dure din Europa, potrivit semnatarului articolului: reduceri cu 25% ale salariilor bugetarilor şi o creştere cu 5% a taxei pe valoarea adăugată. Cuplate cu clientelismul guvernamental perceput, au scos românii în stradă la temperaturi de minus 25 de grade Celsius, în ianuarie, rezultatul fiind răsturnarea a două guverne de centru-dreapta în câteva luni şi aducerea alianţei lui Ponta la guvernare în luna mai.

Deşi premierul a declarat că nu intenţionează o nouă suspendare a lui Băsescu, este probabil să încerce să-şi rezolve disputa cu preşedintele odată pentru totdeauna, este de părere analistul. Calea, de data aceasta, va fi modificarea Constituţiei pentru a reduce puterile preşedintelui şi a face România mai mult o republică parlamentară – similar cu ceea ce noul guvern al Georgiei încearcă cu Saakashvili.

În sine, poate că nu ar fi un lucru rău, consideră autorul analizei. Actualul sistem "semi-prezidenţial" este din ce în ce mai şubred. Dar alianţa de la guvernare a sugerat că doreşte să confere Parlamentului dreptul de a anula hotărâri ale Curţii Constituţionale – un drept pe care a încercat să-l afirme în timpul crizei suspendării preşedintelui din vară, alimentând criticile internaţionale, aminteşte semnatarul articolului. Dacă preşedintele refuză să accepte prerogativele reduse înainte de încheierea mandatului său în 2014, analiştii speculează că Băsescu ar putea asista la eforturi reînnoite de suspendare a sa. De data aceasta, ele ar putea fi încununate de succes.

O a doua consecinţă a alegerilor de care se tem atât susţinătorii lui Băsescu cât şi numeroşi monitori independenţi ai corupţiei este reprezentată de încercările guvernului de a-şi pune proprii oameni în organismele de combatere a corupţiei, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie. Grupul lui Ponta spune că astfel de organisme, înfiinţate la îndemnul UE, au fost utilizate în mod abuziv de tabăra lui Băsescu pentru a-i viza. Adrian Năstase, fostul premier şi mentorul politic al lui Ponta – şi un alt inamic al lui Băsescu – a fost trimis la închisoare pentru doi ani în luna iunie.

Susţinătorii organismelor anticorupţie spun că acestea au început să funcţioneze eficient şi au acţionat împotriva unor membri ai tuturor taberelor politice principale, inclusiv cea a preşedintelui.

Al treilea rezultat al alegerilor – o turnură împotriva austerităţii – ar putea fi în mai mică măsură un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internaţională decât pare, potrivit autorului analizei. Ambele grupuri politice principale s-au angajat să urmeze politici bugetare responsabile. Ambele sunt, de asemenea, angajate să reînnoiască o linie de credit de 5 miliarde de euro de la FMI, pentru care creditorul este posibil să impună condiţii riguroase.

Deşi alianţa lui Ponta a făcut campanie pe inversarea austerităţii, a declarat că acest lucru va necesita timp şi numai în cazul în care condiţiile economice o permit, a relevat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank România. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care pieţele au reacţionat cu calm.

Aceasta înseamnă, de asemenea, şi că preocupările exprimate în special în presa germană că România este pe cale să se alăture Greciei ca o ‘problemă acută’ pentru UE ar putea fi premature, subliniază analistul. Este puţin probabil însă ca lumina reflectoarelor îndreptate asupra României, din UE şi SUA – unde secretarul de stat, Hillary Clinton, a menţionat România în această lună alături de foste republici sovietice drept confruntându-se cu provocări democratice – să se estompeze, relevă în final analistul.