România, care în noiembrie a fost prima țară a Uniunii Europene care a scăzut rata dobânzii cheie ca răspuns la criza zonei euro, a scăzut joi din nou costurile de împrumut în lei, prin diminuarea ratei dobânzii cheie la 5,75%, scrie ziarul britanic Financial Times.
În condițiile în care gradul de aversiune al investitorilor în legătură cu zona Europei Centrale și de Est este destul de mare, din cauza Ungariei, Bucureștiul face un pariu interesant scăzând dobânda cheie, scrie ziarul britanic.
Dar, în condițiile în care leul este ceva mai puternic decât era atunci când BNR a scăzut rata în noiembrie, este posibil ca decizia BNR să fi fost una bună, luând în calcul că rata inflației a scăzut în ultimul timp. Pe fondul deciziei de joi, leul s-a depreciat față de euro, cu circa 0,5%, la nivel interbancar.
Moneda se tranzacționa la 4,34 lei/euro, comparativ cu un 4,38 lei/euro, atunci când a avut loc scăderea de dobândă, în noiembrie. De altfel, leul a fost cea mai puternică monedă din Europa Centrală și de Est, în condițiile în care a pierdut anul trecut doar două procente față de euro, scrie FT.
Inflația era de 3,4 % în luna noiembrie, ținta BNR fiind de 2-4%. Luând în calcul această evoluție, analiștii întrevăd posibilitatea ca rata dobânzii cheie să scadă în continuare.
Suntem dependenți de zona euro
Așadar, scriu analiștii FT, autoritățile române încearcă să evite recesiunea menținând stabilitatea financiară în aceste condiții dificile. ”Luând în considerare scăderea cererii externe venite din partea Uniunii Europene, încercarea de a o încuraja pe cea internă, prin o politică monetară mai laxă, este binevenită”, spune Dan Bucșa, economist șef al UniCredit Țiriac, citat de Financial Times.
Spre deosebire de Ungaria, România a menținut totodată o relație bună cu FMI și Uniunea Europeană, care i-au pus la dispoziție un credit de tip precauționary de 5 miliarde de euro. Dar România mizează pe atingerea unei ținte de creștere economică de 2% în 2012, o provocare importantă luând în calcul provocările venite din partea crizei din zona euro, principalul partener comercial al țării.
Așadar, în timp ce banca centrală de la București caută calea cea bună, nu poate face prea multe în legătură cu apele agitate reprezentate de contextul internațional.