Guvernul român se confruntă marţi cu o moţiune de cenzură asupra pachetului său extrem de nepopular de măsuri de austeritate iar pieţele sunt, de înţeles, nervoase, scrie Financial Times.Partidul Social Democrat vrea să răstoarne guvernul premierului Emil Boc pentru planul acestuia de a reduce salariile celor 1,4 milioane de angajaţi din sectorul public cu 25 la sută, iar pensiile şi alte ajutoare cu 15 la sută.Aceste reduceri se numără printre cele mai drastice din Uniunea Eur
Guvernul român se confruntă marţi cu o moţiune de cenzură asupra pachetului său extrem de nepopular de măsuri de austeritate iar pieţele sunt, de înţeles, nervoase, scrie Financial Times.
Partidul Social Democrat vrea să răstoarne guvernul premierului Emil Boc pentru planul acestuia de a reduce salariile celor 1,4 milioane de angajaţi din sectorul public cu 25 la sută, iar pensiile şi alte ajutoare cu 15 la sută.
Aceste reduceri se numără printre cele mai drastice din Uniunea Europeană, dar Boc susţine că sunt esenţiale dacă România vrea să realizeze ţinta de deficit revizuită de 6,8 procente, anul acesta, şi să deblocheze tranşa următoare acordată de Fondul Monetar Internaţional.
Ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu a spus că guvernul „ar fi putut să mai mintă încă şase luni”, dar în schimb a fost sincer, dezvăluind problemele reale cu care se confruntă România.
Mesajul lor nu a fost ascultat până acum. Opoziţia susţine că politica are valoarea unui ‘genocid social’, inspirând un val de proteste şi o acţiune grevistă.
Pe locul 2, după Grecia
Potrivit FT, în mod ironic, ameninţarea unei noi crize politice şi economice în România a primit mult mai puţin atenţie decât merita, în mare măsură din cauza retoricii politice din Ungaria vecină, care s-a bucurat de atenţie. Dar deşi analiştii s-au grăbit să califice drept prostii sugestiile că Budapesta s-ar confrunta cu o criză în stil grecesc, în cazul Bucureştiului există mult mai puţin optimism.
Leul – moneda bine controlată a României – a scăzut cu aproximativ 2 la sută faţă de euro luna trecută, iar Bloomberg transmite că România, potrivit contractelor ”credit default swaps” (CDS, instrument derivat pentru transferul riscului de credit), ocupă locul doi în topul ţărilor din UE care riscă incapacitatea de plată, după Grecia.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu scadenţa la şase luni de 343 milioane de lei, dar de trei ori sub valoarea programată, la un randament mediu de 6,74% pe an, potrivit Reuters. Guvernul a respins oferte de la patru licitaţii anterioare, deoarece la începutul lunii mai, investitorii au cerut în mod repetat randamente mai mari.
Este încă proaspăt în mintea investitorilor colapsul guvernului Boc anterior, în octombrie, fapt care a forţat FMI şi UE să amâne acordarea unei tranşe de împrumut din acordul de 20 de miliarde de euro convenit, până când un nou guvern se forma şi era aprobat bugetul.
Analiştii se aşteaptă ca parlamentarii să sprijine guvernul marţi, pentru că singurul lucru mai rău decât seria actuală de măsuri este potenţialul pentru un vid politic şi reduceri mai severe în continuare, este de părere FT.
Dar chiar dacă guvernul supravieţuieşte, există riscul ca acesta să fie obligat să-şi dilueze politicile de austeritate pentru a-i satisface pe parlamentarii ezitanţi. Totodată, măsurile vor trebui să facă faţă provocărilor juridice la Curtea Constituţională din România.
Toate acestea nu sunt de bun augur pentru economia lipsită de strălucire a ţării. Neil Shearing de la Capital Economics a redus luni previziunile sale de creştere pentru România, prognozând că economia se va contracta cu 1 la sută în acest an, comparativ cu o estimare anterioară de 0,5 la sută creştere.
„Deşi rezultatul votului de marţi împotriva premierului Boc este încă incert, se aşteaptă ca eşecul moţiunii de cenzură să evite o criză politică pentru moment. Dar, în acelaşi timp, nu va face nimic pentru a creşte perspectivele pe termen scurt pentru economie”, a spus Shearing.
SURSA: Agerpres