Criza economică  și constrângerile bugetare în creștere au creat presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate din multe țări europene. Mai multe dintre țările cel mai puternic afectate de criză au luat o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor publice pentru sănătate.
Cheltuielile începuseră deja să scadă în 2009 în țările cel mai puternic afectate de criza  economică (de ex. Estonia  și Islanda), dar acest lucru a fost urmat de reduceri mai mari în  2010, ca urmare a creșterii presiunilor bugetare  și a ponderii datoriei în PIB.
În medie,  cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din UE au crescut cu 4,6% pe an în termeni reali între 2000 și 2009, dar au scăzut cu 0,6% în 2010.
Reducerile cheltuielilor publice pentru sănătate s-au realizat printr-o serie de măsuri, printre care micșorarea salariilor  și/sau a nivelului de ocupare a forței de muncă, creșterea plăților directe de către gospodării pentru anumite servicii și produse farmaceutice sau impunerea unor constrângeri bugetare stricte asupra  spitalelor. De asemenea, s-a urmărit creșterea eficienței prin fuziunea unor spitale sau accelerarea trecerii de la spitalizări la tratamentul ambulatoriu și la chirurgia ambulatorie.
Ca rezultat al creșterii negative a cheltuielilor pentru sănătate în 2010, procentul din PIB  dedicat sănătății a rămas neschimbat sau a scăzut ușor în multe state membre ale UE. În 2010,  statele membre ale UE au dedicat în medie un procent de 9,0% (neponderat) din PIB-ul lor cheltuielilor pentru sănătate, o creștere semnificativă față de procentul de 7,3% din 2000, dar o ușoară scădere față de valoarea maximă de 9,2% din 2009.
În 2010 cea mai mare proporție din PIB a fost alocată sănătății de Țările de Jos (12%), urmate  de Franța și Germania (11,6% pentru ambele). În privința cheltuielilor pentru sănătate pe cap  de locuitor, Țările de Jos (3 890 EUR), Luxemburg (3 607 EUR) și Danemarca (3 439 EUR)  au înregistrat nivelurile cele mai ridicate dintre statele membre ale UE. Acestea au fost urmate
de Austria, Franța și Germania, cu peste 3 000 EUR pe cap de locuitor. Bulgaria și România  au fost țările cu cel mai scăzut nivel al cheltuielilor, și anume circa 700 euro (vezi graficul de mai sus cu procentele alocate din PIB sănătăţii în România).