Ministerul Finanţelor Publice a planificat, în luna iulie 2020, să atragă o sumă ușor mai mare de la bănci decât banii împrumutați în luna precedentă. Suma va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, marţi, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 500 milioane de lei, la o dobândă de 3,46% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 39 de luni, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, aceasta fiind și suma pentru care băncile au transmis oferte.
Refinanţarea datoriei publice
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna iulie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,8 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount şi 3,8 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 540 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma, uşor mai mare decât cea de 5 miliarde de lei programată în iunie, va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Deși este acuzat de adversarii politici și de unii analiști economici că se împrumută excesiv, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că cifra deficitului este mai mică faţă de cea avută în program.
„Deja în prima parte a anului, în primele şase luni, s-ar putea să avem 300 milioane euro decontaţi deja din această execuţie şi vom prezenta execuţia în zilele următoare, cred că mâine.
”Bani care au rămas la companii”
Şi pot să vă spun că la deficitul bugetar din prima parte a anului jumătate reprezintă bani care au rămas la companii şi cheltuieli cu Covid.
Ideea este că aceşti bani vor reveni la buget în lunile următoare. Cifra deficitului este mai mică decât cifra pe care am avut-o în program la deficit din mai multe motive. Jumătate din deficit vine din faptul că am luat acele decizii de a amâna plata impozitelor, contribuţii, TVA, sechestre, am ridicat popriri etc”, a explicat Cîţu.
În urmă cu o lună, ministrul Finanţelor declara că România va înregistra în acest an un deficit bugetar de 6,7% din PIB, iar contracţia economică se va situa la final de an la 2,2% din Produsul Intern Brut.
„Economia globală trece astăzi printr-o criză nemaiîntâlnită în care a trebuit să ţinem mai întâi oamenii sănătoşi, dar nici să omorâm economia. A fost o provocare mare pentru acest Guvern.
”Lucrurile sunt dificile pentru toate economiile”
Noi ne uităm la noi, dar lucrurile sunt dificile pentru toate economiile. În SUA se estimează un deficit bugetar de aproape 24% din PIB, în acest an, ca să înţelegeţi dimensiunea crizei. În Europa, zona euro, va fi în jur de 13%, iar în România de 6,7% din PIB. În acest moment şi lucrurile arată ok.
Am reuşit, prin măsurile pe care le-am luat, să avem primul trimestru de creştere economică, deci 2,4% din PIB, ceea ce a fost, după Irlanda, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. PIB-ul la 6 luni, avem trimestrul 2 care este afectat negativ, şi aici vom avea o contracţie a economiei într-un scenariu care merge pentru final de an spre minus 2,2% din PIB pentru tot anul.
România nu va avea o recesiune tehnică, deci nu vom avea două trimestre negative în niciun caz. Vom avea revenirea economiei din trimestrul 3, aşa cum am spus de la început”, spunea Cîţu.
Foto: Inquam