Modificările legislative peste noapte au devenit o regulă în finanţele României. Atât Codul Fiscal, cât şi legile bugetare sunt un teritoriu imprevizibil. Zeci de schimbări de taxe şi impozite sunt făcute prin ordonanţe de urgenţă. Climatul instabil creează tensiune pentru plătitorii de taxe. Deşi închiderea anului este foarte aproape, iar bugetele companiilor sunt aproape gata, necunoscuta taxelor ar putea da peste cap toate calculele.
Între timp, Ministerul de Finanţe continuă tradiţia derogărilor, excepţiilor şi improvizaţiei legislative, dovedind o lipsă cronică de planificare realistă. Cea mai recentă propunere este rectificarea bugetului din 2014, pentru a treia oară în acest an, în timp ce bugetul pentru 2015 este în aşteptare, implicit nivelul şi structura taxelor şi a impozitelor pentru anul viitor. Legea bugetară este actul fundamental al guvernării. De aceea este nevoie de claritate şi predictibilitate. Ambele sunt asumate în legislaţia care guvernează politica fiscal-bugetară, dar, din păcate, rămân pe hârtie.
De ce e nevoie de rectificare?
Rectificarea bugetară anunţată pentru decembrie are ca scop alocarea a 2,3 miliarde lei pentru plata titlurilor executorii obţinute în instanţă de angajaţii bugetari. Din datoriile totale faţă de propriii salariaţi, de 9,1 miliarde lei, statul a plătit 1,2 miliarde lei în 2012 şi în 2013 şi a planificat alte 2,3 miliarde lei pentru 2014. După ce a tăiat masiv de la investiţii şi fonduri europene, decizii reflectate deja de cele două rectificări din iulie, respectiv septembrie, guvernul se laudă care are resurse financiare şi vrea să achite anticipat o parte din datoriile pentru 2015. În spatele acestei decizii se află, însă, teama guvernului că anul viitor deficitul va fi la un nivel cel puţin dublu faţă de ţinta de 1,4% din PIB din cauza angajamentelor mari, luate în campania electorală.
Obligaţiile faţă de salariaţi au fost eşalonate până în 2016. Indiferent când, trebuie achitate, fiind decizii ale instanţelor de judecată. În aceste condiţii, plata în avans ar putea fi binevenită. Însă modalitatea la care recurge Ministerul de Finanţe – de a face o rectificare de buget în ultima lună a anului – încalcă legile în vigoare şi demonstrează că programarea bugetară a avut deficienţe. Cheltuielile au fost ţinute foarte strâns cu preţul renunţării la investiţii publice, cum sunt autostrăzile. Astfel, a apărut un excedent bugetar la 10 luni care este folosit acum ca justificare pentru plata în avans a drepturilor salariale.
Potrivit Legii 500/2000 privind finanţele publice, art 6 alin 1, nu sunt permise rectificări de buget după data de 30 noimebrie. Conform legii 69/2010, art 15, alin 2, se pot face cel mult două rectificări de buget pe an. Prin urmare, deşi consideră că ambele acte au adus „un plus de rigoare şi prudenţă privind conduita politicii bugetare asigurând rezultate bune în derularea execuţiilor bugetare”, Finanţele îşi dau derogare de la ambele legi invocând „riscul necorelării planificării bugetare cu execuţia bugetară” şi „riscul acumulării de sume din ce în ce mai mari prevăzute în titluri devenite executorii”.
Sarabanda derogărilor nocive
Riscul menţionat nu a apărut în ultima vreme. Dimpotrivă, datoriile au fost acumulate, majoritar, anterior anului 2012. Chiar dacă a devenit un obicei, nu înseamnă că derogarea de la legile în vigoare nu este nocivă.
Un exemplu este nepublicarea cursului de schimb pentru accizele care se vor plăti anul viitor. Potrivit hotărârii de guvern 77/2014 privind normele de aplicare a Codului Fiscal, Finanţele ar fi trebuit să publice pe site-ul propriu cursul de schimb pentru accize, până pe 20 octombrie. Ministerul a ignorat, fără nicio explicaţie, această obligaţie legală, anunţând ulterior majorarea accizelor faţă de nivelul care rezultă din Codul Fiscal în vigoare. În concluzie, este aşteptată o modificare prin ordonanţă de urgenţă a Codului Fiscal care, foarte probabil, va include şi alte noutăţi.
Modificarea survine la sfârşit de an, cu toate că în legea citată, la art 4, se prevede la alin 1 că „prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia”, iar la alin 2 că „orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege”.
