Legea bugetului, votata in martie 1999, a varsat in contul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) 300 miliarde lei. Un adevarat act de generozitate, tinand cont ca anul trecut suma a fost de doar 80 miliarde lei. Nici macar acestia acordati in intregime si la timp, dar aceasta este o alta fata a problemei.
Ce se va intampla cu fondurile din 1999? Oficialitatile nu sunt in masura sa dea acum un raspuns clar. Nesiguranta a pornit dupa ce ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a anuntat ca cei 300 miliarde lei vor fi luati de la firme (desi nu
le-au fost dati niciodata, practic!) pentru a acoperi pierderile din sistemul bancar.
Firmele mici si mijlocii finanteaza bancile
S-a ajuns astfel la o situatie paradoxala. In loc ca bancile sa crediteze firmele mici si mijlocii, e invers. Putinul dat de stat sectorului IMM intra nerambursabil in buzunarul gaurit al unor banci care si-au tocat resursele. Cel putin asa ar dori ministrul finantelor sa se intample, conform propriilor spuse.
Pe de alta parte, Mirel Tariuc, presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMM), conteaza pe sprijinul premierului: „Nu sunt de acord cu declaratia ministrului Remes de redirectionare a banilor, intrucat cei 300 miliarde lei au fost destinati, prin lege, intreprinderilor mici si mijlocii, si nu altor sectoare. Avem credinta ca premierul ne va sprijini ca banii sa ramana pentru IMM”.
Precedentul Legii nr. 241/1998, votata de Parlament, dar suspendata sub presiunea Finantelor, i-a facut pe multi proprietari de firme mai mici sau mai mari sa fie sceptici. Multi dintre ei au spus inca de pe acum adio banilor promisi. Asteptata Lege a IMM are o soarta la fel de nesigura.
Votat de deputati in februarie 1999, proiectul Legii privind infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii private promite firmelor din aceasta categorie o serie de facilitati. Recent, proiectul a fost adoptat si de Senat, cu modificari „pe ici, pe colo”, la doar 33 din cele 41 de articole.
Totusi, „punctele esentiale”, adica facilitatile, au ramas. Parlamentarii au spus un DA comun pentru scutirea de impozit pe cota-parte din profitul reinvestit, reducerea cu 75% (in varianta senatorilor), respectiv cu 50% (in varianta deputatilor) a impozitului pe profitul din productia exportata, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de masini, instalatii, echipamente industriale, know-how destinate dezvoltarii activitatii.
Mici diferente apar si in ceea ce priveste definirea beneficiarilor. Ambele Camere au optat pentru intreprinderi mici si mijlocii private cu pana la 250 salariati si pentru asociatii familiale. In plus, senatorii au inclus pe lista celor vizati unitatile cooperatiste si au adaugat cateva conditii pentru IMM: activitate de productie sau servicii si cifra de afaceri anuala de maximum 8 milioane euro.
Varianta senatorilor mai cuprinde si o serie de prevederi concrete privind accesul IMM la activele neutilizate ale societatilor, companiilor sau regiilor cu capital majoritar de stat. Participand la licitatie, o firma mica sau mijlocie castiga din start 30% din punctajul acordat pentru cel mai mare pret. Societatile de stat care prefera sa inchirieze decat sa isi vanda activele neutilizate vor avea parte de 90% impozit pe veniturile din inchiriere, asocierea in participatiune sau concesionare. Pe de alta parte, daca nu vor voi sa vanda sau sa ofere in leasing un activ neutilizat, intreprinderile de stat vor fi penalizate anual cu 1% din valoarea bunului, au mai decis senatorii.
Intreprinzatorii striga
in desert
In fata noului val de facilitati, Finantele nu stau cu mainile in san. Referindu-se la Legea IMM, ministrul Remes a declarat ca „prevederile ei se vor suprapune cu bugetul de anul viitor”. La prima vedere, declaratia e de neinteles. Daca ne-am afla in octombrie, i-am putea da dreptate, caci impozitul aferent ultimului trimestru s-ar plati la inceputul anului 2000.
Dar suntem in iunie. Cum diferentele intre variantele celor doua Camere sunt multe, dar nu de fond, se spera ca legea va intra, in forma adoptata de Comisia parlamentara de mediere, direct la promulgare. Presedintele are maximum 20 de zile pentru a se pronunta. Urmeaza publicarea in Monitorul Oficial, moment in care legea ar intra in vigoare (nefiind precizata o alta data pentru aplicare). Cu alte cuvinte, in circa o luna, intreprinzatorii ar trebui sa jubileze.
Totusi, ministrul stie ce stie cand, aparent fara nici o logica, inainteaza ideea ca amintitul act normativ nu va produce efecte mai devreme de la anu. Finantele nici macar nu trebuie sa caute solutia, ea se afla in lege. „In termen de 90 de zile, spune Camera Deputatilor, sau 60 de zile, spun senatorii, Guvernul va elabora norme metodologice”. Aproape neobservat, acest paragraf va fi fatal pentru soarta aplicarii imediate. Logic, Guvernul va trage de timp cat va putea, mai ales ca, se stie, nu putine legi au stat pe tusa, doar pentru ca au fost lipsite de norme.
O serie de reprezentanti ai IMM au adresat, prin vocea Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, un apel catre guvernanti, semnaland „situatia critica” in care se afla sectorul privat. „Circa 80% dintre firmele mici si mijlocii au potential economic mai redus decat in 1996 si aproximativ jumatate nu mai functioneaza. In loc sa furnizeze locuri de munca, sectorul privat a generat in ultimul timp peste 250.000 someri, iar investitiile s-au diminuat in ultimii trei ani cu 40%”, se arata in documentul citat.
Din ratiuni mai mult sau mai putin economice, sustinere parlamentara pentru stimularea IMM exista. Nu si la nivel de cabinet, care „s-a jurat” catre FMI ca nu mai da facilitati. Si asa i-a suparat pe reprezentantii Fondului cu Ordonanta pentru investitorii majori!
Pus in fata Legii privind IMM, Guvernul sta insa cat se poate de linistit, caci stie pe unde sa scoata camasa. Gaselnita normelor de aplicare ii da solutia pe tava. Amenintarile senatorilor cum ca vor initia o noua motiune de cenzura par, in acest context, joaca de copii. Cu atat mai mult cu cat motiunile cad la fel de usor precum apar. Prinse in tandemul Guvern – Parlament, facilitatile raman sigure in acest an, doar promisiuni de imbatat electoratul.
Principalele facilitati promise IMM
l scutirea de impozit a cotei-parti din profitul reinvestit
l reducerea cu 50% (varianta deputatilor) sau cu 75% (varianta senatorilor) a impozitului aferent productiei livrate la export
l reducerea cu 20% a impozitului pe profit daca numarul angajatilor creste cu 10% fata de anul precedent
l scutirea de taxe vamale pentru importul de echipamente industriale, masini, instalatii, know-how si unele materii prime
l fonduri anuale de la buget pentru dezvoltare sau infiintare de IMM
l prioritate la cumpararea activelor disponibile ale societatilor comerciale si companiilor nationale cu capital majoritar de stat, precum si ale regiilor autonome
*)Daca sunt mai multi solicitanti, se acorda unei IMM un numar de puncte echivalent cu 30% din numarul de puncte acordat pentru cel mai mare pret.
Nota: *) apare numai in varianta Senatului