Pana de curand, la infiintarea firmei, intreprinzatorul se alegea cu doua coduri. Primul, codul de inmatriculare, atribuit de Registrul Comertului, marca judetul de origine, anul inregistrarii si ordinea de inregistrare in cadrul anului. Ori de cate ori apareau modificari ale datelor referitoare la firma, codul de inmatriculare se schimba. Cel de-al doilea cod era cel de inregistrare fiscala. Ministerul Finantelor era "creatorul", codul fiind utilizat in operatiunile trezoreriei si intrand in st
Pana de curand, la infiintarea firmei, intreprinzatorul se alegea cu doua coduri. Primul, codul de inmatriculare, atribuit de Registrul Comertului, marca judetul de origine, anul inregistrarii si ordinea de inregistrare in cadrul anului. Ori de cate ori apareau modificari ale datelor referitoare la firma, codul de inmatriculare se schimba. Cel de-al doilea cod era cel de inregistrare fiscala. Ministerul Finantelor era „creatorul”, codul fiind utilizat in operatiunile trezoreriei si intrand in structura conturilor bancare.
Cele doua coduri au fost unificate, prin OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor. Produsul unificarii este codul unic de inregistrare, combinatie numerica ce identifica agentul economic si la fisc, si la Registrul Comertului. De ce a fost necesara o astfel de operatiune? Mihaela Smarcea, consilier juridic in cadrul Ministerului Intreprinderilor Mici si Mijlocii, direct implicat in elaborarea OUG nr. 76/2001, considera ca doua sunt ratiunile ce au dus la luarea deciziei de unificare a codurilor comerciantilor. Prima se refera la erorile cu care sistemele informatice ale ordonatorilor de credite se confruntau, avand in vedere diversitatea codurilor numerice pentru aceiasi intreprinzatori.
Oamenii de afaceri nu cred ce aud
Cea de-a doua are in vedere necesitatea urmaririi unitare a contribuabililor. Rationamentul este simplu. Amprenta fiscala a unui agent economic este de maxim interes pentru toti colectorii de taxe si impozite. Ministerul Finantelor Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Casa Nationala de Pensii, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe scurt, toate institutiile statului care intr-un fel sau altul isi alimenteaza bugetele cu contributiile oamenilor de afaceri tineau baze de date separate. Nu exista un mod unitar de urmarire a debitorilor. Prin urmare, spune Mihaela Smarcea, existau situatii in care unii agenti economici uitau sa-si onoreze taxele si impozitele, fara a fi trasi de maneca pentru aceasta. In conditiile unui cod unic si ale unei baze de date unice, aflata la Ministerul Finantelor, ei pot fi monitorizati mai usor.
In sprjinul noului cod unic de inregistrare, Teodor Dragan, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie, adauga necesitatea curateniei generale la Registrul Comertului. „Fiind obligati sa intre in posesia noului cod fiscal unic, agentii economici trebuie sa treaca pe la ghiseele birourilor unice de inregistrare a societatilor, din cadrul camerelor de comert si industrie. Preschimbarea vechilor documente de firma cu noul certificat de inregistrare ce contine codul fiscal unic va avea loc in urmatoarele 12 luni. La finele acestora, vom avea o imagine clara a firmelor efectiv in functiune, pentru ca in acest moment nu se poate spune cu precizie cate sute de mii de agenti economici sunt pe piata”. Preschimbarea vechilor certificate cu cele noi, obligatoriu insotite de cele cinci avize ce vizeaza sediile sociale si punctele de lucru, face ordine in ceea ce priveste firmele fantoma, firmele nefunctionale nedesfiintate, precum si cele constituite doar pentru a cumpara teancuri de facturi pe care le revand apoi fraudulos.
Eficacitatea codului unic in combaterea evaziunii fiscale este perceputa diferit de mediul de afaceri romanesc. Directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Mircea Ionescu, considera ca unificarea codului de inmatriculare la Registrul Comertului cu cel de inregistrare fiscala la Ministerul Finantelor este, de fapt, o masura ce serveste mai ales administratiei statului, in procesul de monitorizare a companiilor. „Economia subterana nu poate fi clintita prin asemenea initiative. Daca intr-adevar exista aceasta intentie, ar trebui sa asistam la o simplificare a legislatiei, la relaxare fiscala”, spune Mircea Ionescu.
La randul sau, avocatul Doru Bajan, specialist in fiscalitate, apreciaza ca optimismul oficial este putin exagerat: „O sumara citire a legislatiei evaziunii fiscale demonstreaza ca nu este suficient un cod unic pentru a scoate la lumina economia subterana. Facturile false, precum si alte acte de comert la negru vor continua sa existe, indiferent de cod”.