Saptamina trecuta, un comunicat oficial anunta intentia Executivului de a lansa pe piata internationala o emisiune de obligatiuni. Intermediarul operatiunii a fost deja desemnat: grupul bancar olandez ING Barings. Suma pe care Guvernul mizeaza sa o atraga de la investitorii externi este de 250 – 300 milioane de dolari.
Va fi aceasta icercare un succes? Surse oficiale declara ca da. Chiar mai mult, idraznesc sa spere ca obtinerea imprumutului este posibila la iceputul acestei toamne. in schimb, nu ofera detalii. Adrian Vasilescu, consilier guvernamental, refuza sa faca vreun comentariu pe marginea acestui subiect, pe motiv ca „piata internationala taxeaza palavrageala”. Subiectul este, itr-adevar, delicat, cu atit mai mult cu cit operatiunea este declansata itr-un moment nu tocmai prielnic pentru Rominia.
Pentru a iesi cu succes pe pietele externe de capital, este nevoie de credibilitate. Premierul Mugur Isarescu declara, cu ceva timp i urma, ca pentru a obtine credibilitatea externa, Rominia trebuie mai itii sa si-o dobindeasca pe plan intern. A ajuns oare i aceasta situatie? Rezultatele din ultima vreme dovedesc contrariul. Inflatia a iesit de sub control, lucru recunoscut chiar de autoritati, dupa rezultatele din luna iulie, cind preturile de consum au crescut cu 4,8%, comparativ cu luna precedenta. Ratele dobinzilor abia coborisera, urmind trendul inflatiei din primele luni ale anului, pentru ca i scurt timp sa se dovedeasca cit de fragile sunt toate succesele obtinute de economia romineasca.
Cresterea inflatiei peste limitele prognozate a aruncat dobinzile i cealalta extrema. Iulie a fost prima luna cind a devenit clar ca ratele dobinzilor bancare sunt real negative. Daca declaratiile producatorilor romini care anticipeaza noi cresteri de preturi, ca efect al majorarii tarifelor la energie, se vor adeveri, este lesne de anticipat ca acest fenomen va persista. Solutia iesirii din aceasta situatie este reitoarcerea dobinzilor pe un trend ascendent. De altfel, startul a fost dat chiar de Ministerul Finantelor, care la licitatia de titluri de stat de saptamina trecuta a fost nevoit sa accepte dobinzi superioare celor practicate la emisiunile anterioare (de la 42% pe an, pentru titluri emise pe o perioada de sase luni, la 44% pe an).
De asemenea, deprecierea monedei nationale a intrat itr-un ritm mult mai alert fata de perioadele anterioare, i timp ce rata economisirii este i scadere. Retragerea economiilor populatiei din fondurile mutuale, sumele primite drept despagubire de deponentii i bancile comerciale care au intrat i faliment sunt bani care, daca ramin i afara institutiilor pietei bancar-financiare, nu se pot orienta decit catre bancnota americana, sporind riscul deprecierii peste asteptarile autoritatilor. Acestea sunt citeva dintre exemplele care demonstreaza ca, pe plan intern, Rominia se afla ica departe de a-si fi cistigat credibilitatea. La ele se mai pot adauga rezultatele din domeniul comertului exterior. Rezultatele obtinute i primele trei luni din acest an au surprins chiar autoritatile romine. Dar bucuria a fost de scurta durata, pentru ca deficitul balantei comerciale a intrat din nou, i perioada care a urmat, pe o panta crescatoare.
Cind vorbesc despre lansarea emisiunii de obligatiuni pe pietele externe, specialistii se raporteaza la succesul scontat. De fapt, ce iseamna succesul unei asemenea operatiuni? Simplu: atragerea de investitori care sa admita sa imprumute statul romin la costuri rezonabile. in 1997, piata internationala a reactionat rapid la miscarile din viata politica a Rominiei. Programele de reforma prezentate atunci s-au bucurat de o mare credibilitate i exterior. in vara anului 1997, Ministerul Finantelor a lansat o emisiune de obligatiuni i marci, pentru care piata externa si-a luat o marja de 2,75%, i dobinda cu care a acceptat sa imprumute statul romin. Acum, surse oficiale vorbesc de o marja de 4 – 6%, pentru obligatiunile emise i dolari.
Costul imprumutului ramine o problema
Oficiali din Banca Nationala a Rominiei nu pun la idoiala posibilitatea Rominiei de a obtine un imprumut extern de la investitori privati. Dificultatile intervin atunci cind se pune problema costurilor. Anul 1999 a fost cel mai dificil i privinta atragerii de resurse din exterior. Chiar pe fondul reluarii relatiilor cu Fondul Monetar International, investitorii privati au fost extrem de sceptici, i ceea ce priveste Rominia. Au existat trei icercari de a iesi pe pietele internationale. Au fost desemnati trei intermediari pentru aceasta operatiune: Credit Suisse First Boston, Deutsche Bank, Merrill Lynch, dar operatiunea a esuat, pentru ca dobinzile acceptate de investitori au fost cu mult peste asteptarile autoritatilor romine – 18%, fata de un nivel de 12%, cit ar fi fost dispus Ministerul Finantelor sa plateasca.
Poate, astazi, Rominia sa atraga interesul investitorilor externi pentru a participa la o actiune de creditare cu costuri rezonabile? Un semnal a fost dat chiar de volumul investitiilor straine i acest an, al caror volum este la cel mai mic nivel iregistrat din 1990 icoace. Este explicabil. Reformele i Rominia au stagnat, iar programele icepute i 2000 nu sunt suficient de solide pentru a influenta piata itr-un an i care Rominia a intrat i campanie electorala.
Mircea Cosea, fost ministru al reformei, crede ca principalul atu al Rominiei este credibilitatea de care se bucura premierul Isarescu i exterior, isa nu o considera suficient de puternica, „i conditiile i care Rominia se afla cu putin iainte de iceperea campaniei electorale i care premierul isusi este implicat”.
Inflatia pindeste dupa colt
Daca totusi Rominia va reusi sa iasa din nou pe pietele externe de capital – „o operatiune riscanta pe care isa trebuie sa si-o asume”, potrivit opiniei lui Cosea – sumele imprumutate (peste 200 milioane de dolari) pot induce riscuri asupra nivelului inflatiei i urmatoarele luni.
Banii din exterior vor avea doua destinatii: pe de o parte, vor avea rolul consolidarii rezervei valutare, iar pe de alta parte, vor sustine financiar cheltuielile reclamate de Ministerul Finantelor (care va dispune de contravaloarea i lei a imprumutului obtinut). Daca leii vor servi la dezamorsarea conflictelor iscate la discutiile privind rectificarea bugetara, i sensul de a raspunde favorabil solicitarilor de fonduri din partea ministerelor, atunci „efectele vor fi vizibile i planul inflatiei, i urmatoarele luni de zile”, potrivit lui Cosea.
Desi autoritatile sunt zgircite i a face declaratii, totusi, dincolo de zidurile Palatului Victoria, au reiesit intentiile privind modul i care se vor utiliza banii asteptati din exterior. Ele vorbesc despre alocarea acestor sume catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, i vederea sprijinirii programului de majorare a pensiilor. Aceasta este, de altfel, o intentie mai veche a premierului.
Cu citeva luni i urma, Isarescu anunta ca Rominia ar putea sa apeleze la un imprumut extern care sa asigure resursele financiare necesare cresterii pensiilor. Isarescu spunea ca pentru a recistiga icrederea pe plan intern, trebuie iceput cu micsorarea numarului de romini care traiesc i saracie, iar obiectivul declarat era acela de a restringe saracia i rindul pensionarilor. Ramine de vazut cu ce costuri si, mai ales, daca acest lucru va fi posibil cu resurse obtinute din exterior, i acest an.    

emisiuni de obligaL?iuni
in 1996, dupa o absenta de 60 de ani, Rominia a reintrat i atentia investitorilor externi privati. Patru emisiuni de obligatiuni au fost lansate pe pietele externe, i perioada mai 1996 – iunie 1997.
Prin intermediul bancii de investitii Nomura, Rominia a obtinut doua imprumuturi lansate pe piata de capital japoneza:
· 480 milioane de dolari, printr-o emisiune de obligatiuni lansata i mai 1996, pe o perioada de 3 ani;
· 269 milioane de dolari, printr-o emisiune de obligatiuni lansata i octombrie 1996, pe o perioada de cinci ani.r
in iunie 1996, Banca Nationala a Rominiei a obtinut un imprumut i valoare de 225 milioane de dolari, cu o dobinda de 9,75% pe an, pe o perioada de trei ani. r
in iunie 1997, Ministerul Finantelor reuseste sa atraga 345 milioane de marci germane, dintr-o emisiune de obligatiuni lansata pe piata externa. Termenul scadent al imprumutului contractat cu o dobinda de 7,75% este de cinci ani.r