Operatorii de pe piata valutara interbancara sunt de parere ca o fortare a cursului valutar nu este posibila. Cursul creste constant, dar lent. Este o evolutie agreata de Banca Nationala a Romaniei, ai carei specialisti stau cu ochii bine atintiti pe monitoarele calculatoarelor care redau miscarile pietei moment de moment. Dealerii spun ca insasi Banca Nationala cumpara valuta, incurajand, astfel deprecierea monedei nationale. insa in limite controlate. La semnalele care anunta o depreciere peste nivelul agreat, tot BNR vine in piata in sprijinul monedei nationale si vinde valuta. Desi in prima saptamana din luna martie (perioada 1 – 8 martie 2000) dolarul a castigat peste 160 de lei, potrivit cotatiilor medii ale BNR, dealerii sunt de parere ca deprecierea ar putea sa mai creasca pana la 19.500 lei la sfarsitul lunii, fara a afecta plasamentele efectuate in moneda nationala. Cotatiile futures de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu au fost de 19.400 lei pentru un dolar SUA, la contractele cu scadenta la sfarsitul lunii martie.
CEC sare
in ajutorul statului
Concomitent cu un dolar care creste programat, pe piata monetara interbancara dobanzile la tranzactii si depozite sunt in coborare. Startul l-a dat Ministerul Finantelor, in urma cu doua saptamani. La licitatia din 29 februarie, Finantele s-au incapatanat sa nu accepte dobanzi mai mari de 70% pe an, pentru titlurile de stat destinate bancilor comerciale si clientilor acestora. Au fost lansate, atunci, doua emisiuni: una cu scadenta la trei luni si alta la sase luni. Pentru cea scadenta la 1 iunie 2000, Ministerul Finantelor a refuzat sa plateasca dobanzi mai mari de 67,01%. Efectul a fost ca a ramas cu emisiunea nesubscrisa mai mult de jumatate. Fata de o valoare nominala totala a emisiunii de 1.340 miliarde lei, Finantele au vandut titluri de numai 600 miliarde lei. Nu au fost cumparate titluri de stat in numele clientilor, iar surse bancare afirma ca o singura institutie si-a plasat banii in titluri de stat emise de Finante: CEC.
Emisiunea scadenta la sase luni a fost un esec total: nici un leu n-a intrat in vistieria statului, insa ministerul
si-a asigurat resursele printr-o alta emisiune de titluri, a carei licitatie s-a desfasurat in 2 martie a.c. Desi n-au ridicat nivelul dobanzii, Finantele au reusit sa vanda titluri in valoare de peste 700 miliarde lei, la o dobanda fixa de 65% pe an, pe termen de trei luni.
Coborarea dobanzilor la titlurile de stat a avut un recul puternic asupra nivelului dobanzilor la tranzactiile si depozitele constituite de banci pe piata monetara. Succesiunea evenimentelor care au avut in centru doua institutii financiare cu putere pe piata monetara – Ministerul Finantelor si Banca Nationala – arata ca, in sfarsit, acestea si-au dat mana. Incurajand scaderea dobanzilor, BNR a atras in depozite, cu o dobanda de 65% pe an, lichiditatile ramase dupa licitatiile Ministerului Finantelor.
O saptamana mai tarziu, la licitatia de titluri de stat din 7 martie, Ministerul Finantelor a continuat sa forteze mana bancilor, acceptand dobanzi de pana la 63,01%. Fata de o emisiune totala de 1.716 miliarde lei, Finantele au reusit sa vanda titluri in valoare de 1.372 miliarde lei, in conditiile in care cererea a reprezentat dublul emisiunii ministerului.
Bancile comerciale s-au obisnuit sa obtina randamente considerabile de pe urma plasamentelor in titluri de stat. Evident, o coborare a dobanzilor nu le convine, cu atat mai mult cu cat efectele s-au repercutat si asupra nivelului dobanzilor la plasamentele efectuate pe piata monetara, care au coborat spre 50 – 60% pe an, la sfarsitul saptamanii trecute. Evolutiile cotatiilor pe piata valutara le-a restrans si mai mult spatiul de manevra. Pe fondul scaderii consumului intern si, implicit, al importurilor, simultan cu incasari mai mari din exporturi, cererea de valuta din partea clientilor bancilor comerciale a ramas inferioara ofertei. Iar momentele in care s-a inregistrat un deficit au fost depasite de BNR, care a intervenit prin vanzari de valuta, pentru a echilibra piata. Cu toate acestea, ele, bancile, vor trebui sa se supuna politicilor impuse de cei doi mari actori care detin monopolul pe piata: BNR si Ministerul Finantelor.
Bancile anunta scaderea dobanzilor la depozite
Analistii cred ca trendul descendent al dobanzilor va continua. Sorin Marica, director general al societatii Active Management, care plaseaza bani in titluri de stat, se asteapta la o continuare a scaderii dobanzilor la titluri de stat, cu doua – trei puncte procentuale la fiecare dintre sedintele viitoare. Apropierea verii, cand economiile scad in intensitate, ii da convingerea ca lucrurile se vor mentine pe aceasta traiectorie.
Situatie care ar conveni de minune Ministerului Finantelor, care, astfel,
si-ar reduce costurile pentru imprumuturile efectuate din sistemul bancar. Banca Nationala, de asemenea, nu va mai fi obligata sa absoarba bani la dobanzi ridicate, avand in vedere tinta de inflatie destul de curajoasa – 27% in 2000.
Coborarea nivelului dobanzilor pe piata monetara isi va produce efectele pana la nivelul dobanzilor practicate de bancile comerciale cu clientii lor (dobanzile la depozite si credite). Din plasamentele efectuate, bancile trebuie sa-si acopere costurile, de operare sau cele date de rezerva minima obligatorie la BNR (30% din totalul resurselor atrase in lei, pentru care primesc o dobanda de 31% pe an). De altfel, dobanzile sunt, deja, in coborare. Cu exceptia a doua banci care lucreaza cu persoanele fizice, celelalate au anuntat reduceri ale dobanzilor, sub 50% pe an. Surse bancare nu exclud posibilitatea ca nivelul dobanzilor practicate pentru depozitele constituite de persoanele fizice sa ajunga aproape de 40%.
Ramane de vazut daca prognozele facute de analisti se vor si realiza sau daca, intocmai ca si in toamna anului trecut (cand Finantele au mai avut o incercare de coborare a dobanzilor), acesta este doar un moment de incordare a nervilor, din care cel mai tare (Ministerul Finantelor si BNR, pe de o parte, si cautatorii de profituri, pe de alta parte) va castiga.