După părerea purtătorului de cuvânt de la Kremlin, această extindere reprezintă o încălcare a securității și intereselor naționale

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat că Rusia va „urmări îndeaproape” ceea ce se va întâmpla în Finlanda, descriind extinderea NATO ca fiind o „încălcare a securității și intereselor noastre naționale”.

Finlanda împarte cu Rusia o frontieră estică de 1.340 km (832 mile) și a cerut oficial aderarea la NATO împreună cu Suedia în luna mai a anului trecut, din cauza războiului din Rusia.

Secretarul general al NATO, a afirmat că Finlanda va găzdui efective militare ale altor țări, doar dacă aceasta va fi de acord.

„Ceea ce avem în multe ţări sunt exerciţii, prezenţă aeriană şi navală, dar nu avem o prezenţă permanentă. Şi aceasta nu a fost până acum o temă în discuţiile noastre cu Finlanda”, a completat Jens Stoltenberg.

,,Nu vor exista trupe ale NATO în Finlanda fără consimţământul Finlandei”

Întrebat de presă la sosirea la sediul NATO dacă Finlanda va găzdui efective militare ale altor ţări aliate, asemeni unor state de pe flancul estic al Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns că „este o decizie a Finlandei dacă doreşte. Nu vor exista trupe ale NATO în Finlanda fără consimţământul Finlandei”.

Jens Stoltenberg a mai declarat, marţi, că Finlanda este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii să au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă.

„Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. Vladimir Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO”, a spus Stoltenberg .

O declarație a avut imediat și preşedintele finlandez Sauli Niinisto.

,,Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda”, a spus Niinisto.

Președintele finlandez a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării la NATO, dar a menţionat că întreg procesul nu a fost atât de dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO.

„Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă”, a subliniat preşedintele Finlandei.

„Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO”, a încheiat secretarul general al NATO.

Ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen, a spus că rolul pe care Finlanda îl va avea de acum înainte în NATO, ca ţară membră, „este următoarea chestiune pe care va trebui să o discutăm”.

Premierul finlandez, Sanna Marin, a declarat în luna mai că Finlanda nu vrea ca NATO să desfășoare arme nucleare sau să înfiinţeze baze militare pe teritoriul său chiar dacă va deveni membră a alianței.

Jumătate dintre finlandezi se opun înființării unei baze militare a NATO pe teritoriul lor

Sanna Marin a precizat că această idee a desfăşurării de arme nucleare sau deschiderii de baze NATO în Finlanda nu face parte din negocierile de aderare ale acestei ţări cu Alianţa Nord-Atlantică.

„Şi nici nu cred că există vreun interes în desfăşurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO în Finlanda”, a mai precizat şefa guvernului de la Helsinki.

În urma realizării unui sondaj de opinie la începutul acestui an,  în Finlanda arată că aproape jumătate dintre finlandezi se opun înființării unei baze militare a NATO pe teritoriul național.