Autoritățile de la Helsinki se grăbesc să-și întărească securitatea granițelor de est de teama amenințărilor Rusiei pe fondul invaziei din Ucraina. Una dintre măsuri vizează construirea de bariere de-a lungul frontierei de 1.300 de kilometri.
Guvernul Finlandei intenţionează să amendeze legislaţia de frontieră pentru a permite construirea de bariere la frontiera de est cu Rusia, o măsură pentru a consolida pregătirea împotriva ameninţărilor hibride pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, informează joi Reuters.
Securitatea la graniță, o prioritate pentru Finlanda
Finlanda, care a depus luna trecută cererea de aderare la alianţa militară occidentală NATO, are o istorie de războaie cu Rusia, deşi în prezent zona de frontieră acoperită cu păduri dintre cele două ţări este marcată doar cu semne şi linii de plastic în cea mai mare parte a lungimii sale de 1.300 km.
Guvernul finlandez se grăbeşte să întărească securitatea la graniţă, temându-se că Rusia ar putea încerca să facă presiuni asupra Finlandei trimiţând solicitanţi de azil la frontiere – aşa cum Uniunea Europeană a acuzat Belarus că a procedat la sfârşitul anului trecut când sute de migranţi din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa au rămas blocaţi la graniţa cu Polonia.
Amendamentele guvernului la lege includ o propunere de a permite concentrarea primirii cererilor de azil doar la anumite puncte de intrare.
Potrivit normelor UE existente, migranţii au dreptul de a cere azil la orice punct de intrare într-o ţară membră a UE.
Amendamentele ar permite de asemenea construirea de bariere precum garduri şi de asemenea drumuri noi pentru a facilita patrularea frontierei pe partea finlandeză.
„Mai târziu, guvernul va decide asupra barierelor de frontieră în zonele critice de la frontiera de est, pe baza evaluării poliţiei de frontieră finlandeze”, a declarat ministrul afacerilor interne Krista Mikkonen într-un comunicat.
Îngrijorări în Marea Baltică
Marea Baltică, o zonă strategică, se află în centrul atenţiei de luna trecută, odată cu oficializarea candidaturilor Suediei şi Finlandei la NATO, organizaţie pe care Moscova o consideră ostilă intereselor sale.
O astfel de decizie, blocată pentru moment de Turcia, ar face din Marea Baltică „un lac al NATO”, în condiţiile în care celelalte ţări riverane, exceptând Rusia, fac deja parte din acest bloc.
Semn al creşterii interesului pentru această regiune, şeful Statului-Major american, generalul Mark Milley, s-a deplasat sâmbătă la Stockholm la bordul USS Kearsarge, un puternic port-elicopter conceput pentru a desfăşura forţe pe maluri inamice.
Suedia şi Finlanda caută garanţii de securitate înainte de aderarea oficială ce le-ar asigura un sprijin necondiţionat al aliaţilor, în virtutea Articolului V al Tratatului fondator al NATO, un proces de mai multe luni, pe care opoziţia din partea Ankarei riscă să-l prelungească.
În absenţa unor garanţii de securitate oficiale, cele două ţări au cerut o prezenţă militară americană întărită în Marea Baltică şi în nordul Europei.