"S-a vorbit mult despre acest proiect, Bucureştiul – port la Dunăre, care ar urma să transforme Capitala României în port fluvial. Nu ştiu cât de mult se cunoaşte faptul că acest canal a fost realizat în proporţie de 70% înainte de Revoluţie. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil, care ar lega practic Bucureştiul de Marea Neagră, dar pe acest curs de apă, cu o lungime de peste 70 de kilometri, s-ar putea instala şi câteva hidrocentrale, care ar produce energie. Diferenţa de nivel între Bucureşti şi Dunăre este de 53 de metri, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie. Pentru acest proiect ar fi necesară o finanţare din partea UE de circa 1,5-1,7 miliarde de euro", a spus edilul general, în cadrul conferinţei ''Oraşul meu în Europa noastră'', la care a participat şi comisarul european Corina Creţu. 

Firea a remarcat că există anumite "reţineri" în privinţa acestui proiect, dar a subliniat că a discutat cu specialiştii pe această temă, precum şi cu comisarul european Corina Creţu. 

"I-am transmis comisarului european Corina Creţu un proiect la care ţinem, care a fost început înainte de 1989, un proiect abandonat şi despre care se vorbeşte de multe ori în şoaptă, pentru că există anumite reţineri, dar ca orice proiect mare şi important, este – posibil – şi unul contestat. Dar, după ce am discutat cu mai mulţi specialişti, cu persoane care nu au de-a face neapărat cu vâltoarea mediului politic şi care nu au subiectivism, ci doar profesionalism – reprezentanţi ai mediului universitar şi academic – am luat decizia să vorbesc în public despre acest proiect. (…) Am fost încurajată de reacţia comisarului european Corina Creţu şi a colegilor domniei sale, din cadrul întâlnirii pe care am avut-o recent la Bruxelles. Ni s-a comunicat că trebuie să realizăm un proiect, să venim în faţa Comisiei Europene cu un document concret. Ne-am întors la Bucureşti şi am început să lucrăm deja", a menţionat edilul şef. 

Gabriela Firea a mai precizat că, în acest moment, lucrarea este abandonată. 

Referindu-se la un alt obiectiv, primarul general a adăugat că Bucureştiul nu s-a 'resemnat' atunci când a fost tăiat de pe lista scurtă a spitalelor de urgenţă regionale din România, în condiţiile în care Capitala şi întreaga zonă de sud au nevoie de un astfel de proiect. Ea a menţionat posibilitatea accesării de fonduri europene, subiect abordat în discuţiile cu comisarul european Corina Creţu. 

"Suntem în acest moment în situaţia în care vrem să identificăm o suprafaţă de teren de circa patru hectare, am găsit o astfel de suprafaţă, am identificat şi sursa proprie de finanţare sau co-finanţare şi vom merge la Bruxelles. Dacă ni se va adopta proiectul, vom fie extraordinar de fericiţi. Dacă nu, oricum vom construi acest spital regional de urgenţă al Bucureştiului", a spus Firea.