În timp ce statul reuşeşte cu greu să absoarbă fondurile UE, în mediul privat, concurenţa e acerbă. Din cele 86 de firme mari calificate în programul de creştere a competitivităţii, aproape un sfert au obţinut finanţări nerambursabile. După aproape un an şi jumătate de la depunerea proiectelor în cadrul programului Creşterea Competitivităţii Economice, 13 companii din cele 28 calificate au semnat contractele de finanţare şi pot începe investiţiile. Fondurile puse
În timp ce statul reuşeşte cu greu să absoarbă fondurile UE, în mediul privat, concurenţa e acerbă. Din cele 86 de firme mari calificate în programul de creştere a competitivităţii, aproape un sfert au obţinut finanţări nerambursabile.
După aproape un an şi jumătate de la depunerea proiectelor în cadrul programului Creşterea Competitivităţii Economice, 13 companii din cele 28 calificate au semnat contractele de finanţare şi pot începe investiţiile. Fondurile puse la dispoziţie totalizează 235 milioane de lei, iar suma maximă alocată unui proiect este de cinci milioane de euro la cursul de schimb valabil la data depunerii, de 3,68 lei pentru un euro.
Companiile private mari sunt nevoite să ducă o luptă strânsă pentru banii europeni. Cu toate că 86 din cele 123 de întreprinderi înscrise în concurs au luat peste punctajul minim la evaluarea proiectului, adică peste 60 de puncte, doar 22% din ele au primit şi finanţarea, plafonul alocat fiind epuizat. Statistica arată că mediul privat a înţeles cum trebuie să facă proiecte foarte bune, iar „problema“ absorbţiei fondurilor UE este valabilă mai mult în cazul autorităţilor publice.
Întreprinderile mari mai au o şansă să depună proiecte în programul de creştere a competitivităţii din martie până la sfârşitul lunii mai 2010. Este a doua şi ultima sesiune de depuneri în cadrul acestui program, iar suma pusă în joc este de 450 milioane de lei. Concurenţa va fi şi mai puternică la acest apel, din moment ce există deja 62 de proiecte cu punctaj suficient care au rămas în stand-by după evaluarea anterioară. Numărul maxim de puncte pe care îl poate primi un proiect este 100, iar cel mai bun scor a fost realizat de Popeci Utilaj Greu Craiova, respectiv 91,5 puncte.
Luptă strânsă
Durata prea mare pentru evaluarea proiectelor este sesizată şi de acţionarul şi directorul general al companiei, Constantin Popeci.
„Programul nostru investiţional de modernizare/dezvoltare este pe termen lung şi ne influenţează evoluţiile pieţei. Ca urmare, am fost afectaţi de perioada de evaluare a proiectului, respectiv un an şi, în acelaşi timp, de riscul valutar (euro era 3,68 lei la momentul depunerii proiectului, faţă de 4,1 lei în prezent-n.r.). Însă proiectul a prevăzut de la început mijloace de reducere a acestui impact negativ. Întârzierea cu un an a determinat o actualizare a proiecţiilor financiare din proiect pentru relaţia cu banca în vederea obţinerii cofinanţării“, explică omul de afaceri. Suma obţinută, de 18,44 milioane lei (cinci milioane euro la data depunerii) va fi investită în utilaje şi tehnologie. Impactul ar trebui să fie o creştere cu 10% a cifrei de afaceri, cu 20% a exporturilor şi cu 21% a numărului de angajaţi. Banii europeni înseamnă doar un sfert din investiţia programată de companie.
Statul dezinteresat
„Alternativele pentru finanţarea investiţiilor erau împrumuturile bancare. Însă dezavantajele unei astfel de soluţii erau, pe de o parte, costul mare de finanţare, iar pe de altă parte, o asemenea soluţie ar fi determinat un ritm mai redus de implementare a investiţiei“, precizează Constantin Popeci. Proiectul se va derula pe trei ani, dar în funcţie de cerinţa pieţei, ar putea fi accelerat.
În vreme ce mediul privat se străduieşte să obţină finanţări gratis de la UE, autorităţile publice continuă să raporteze rate infime de absorbţie a fondurilor structurale, de câteva procente, deşi au trecut peste trei ani de la aderare. Motivul invocat de şefii instituţiilor publice este, cel mai frecvent, lipsa proiectelor sau proasta calitate a acestora.
Constantin Popeci, om de afaceri
Scopul proiectului
Popeci Utilaj Greu Craiova a obţinut finanţarea europeană maximă pentru întreprinderi private, de 5 milioane de euro, pentru un proiect de creştere a competitivităţii, care urmăreşte:
– Achiziţionarea a 71 de utilaje moderne
– Creşterea cifrei de afaceri cu peste 10% în următorii cinci ani
– Creşterea exporturilor cu 20% în cinci ani de la finalizarea proiectului
– Creşterea în cinci ani a numărului de angajaţi cu 21%, de la 600 în prezent