se vede cam asa: „forta de munca din noile state membre si cele candidate furnizeaza jumatate din productivitate la un sfert de pret”. In concluzie, pare sa fie o afacere destul de buna. Specialistii europeni se intreaba daca acest lucru este o oportunitate pentru cei care vor sa investeasca in estul Europei, sau o amenintare, in termeni de concurenta directa a unor produse mai ieftine pe piata. Concluzia este ca amenintarea doare mai tare. „Sectoarele intensive in forta de munca din vechile state membre UE sunt afectate. Este foarte probabil ca fenomenul sa se extinda si in sectorul tehnologiei de inalt nivel si nivel mediu”, spune Hans Martens, director executiv al Centrului de Politici Europene de la Bruxelles. In acelasi timp, un sondaj efectuat in randul a 800 de firme din vechile state europene arata ca lipsa de abilitati a angajatilor este cea mai stringenta problema cu care se confrunta. Pe locul doi se gaseste accesul la finantare. Una peste alta, firmele care doresc sa investeasca in tarile din Europa de Est sunt incantate de oportunitati, iar cele care nu doresc sa investeasca se tem de proaspata concurenta. Drept urmare, s-au gandit si la cateva strategii pentru a face fata acestei concurente. Thomas Oberholzner, director adjunct al Institutului Austriac pentru Cercetare in Domeniul IMM, a prezentat la Bucuresti un astfel de studiu: potrivit IMM-urilor europene, prima strategie pentru a face fata cu bine largirii UE este angajarea unor specialisti mai buni si crearea de noi produse sau servicii. Asadar, intreprinzatorii europeni isi trateaza la modul cel mai serios viitorii concurenti. La fel si oportunitatile de investitii. In acelasi timp, firmele se tem de barierele culturale si de diferentele in reglementari. Cu toate ca ar dori sa vina catre est si cred ca vor avea avantaje aici, firmele din UE sunt ingrijorate de nivelul coruptiei, mai ales de cel din Romania. „Guvernele corupte sunt ineficiente. Calitatea sectorului public este extrem de importanta”, spune Hans Martens. Iar daca intreprinderile mari se vor descurca, cele mici considera ca se vor pierde in hatisul birocratic. Pentru asta, o solutie sugerata de expertii europeni este gasirea unor parteneri locali, indiferent de tipul afacerii demarate. Thomas Oberholzner a recunoscut ca gasirea de parteneri nu este un lucru extrem de simplu. „Sugestia noastra este ca autoritatile sa creeze astfel de retele de contact sau agentii de consultanta”, spune Oberholzner. De asemenea, el aminteste faptul ca, desi companiile noastre vor intra pe piata europeana cu anumite avantaje, acestea nu se pot pastra mult timp. „Aveti costuri foarte reduse cu forta de munca, preturi mici, insa pe termen mediu trebuie sa va axati pe tehnologizare si inovare”, spune Oberholzner. La aceste avantaje se adauga mitul, inca functional, al specialistilor foarte buni de care dispun tarile estice, mai ales Romania si Bulgaria. Drept dovada, intr-un interviu acordat revistei noastre de catre Alex Downie, ministrul industriei si comertului din Isle of Man, confirma acest lucru. El spune ca il intereseaza in Romania colaborari de afaceri in mai multe variante. „Consideram ca exista o forta de munca foarte bine educata si specializata, cu aptitudini deosebite. Noi dorim sa o valorificam fie investind direct, fie delocalizand productia, prin deschiderea de filiale ale companiilor noastre, fie prin schimburi comerciale avantajoase”, spune Alex Downie. Cu toate acestea, exista o fata a problemei nevazuta inca de catre firmele din UE. Aceasta forta de munca, pe care o considera atuul tarii noastre, a dezamagit de multe ori investitorii care deja activeaza pe piata. Drept dovada, Elisabeta Balint spune ca se chinuie de trei ani sa deruleze o afacere serioasa in domeniul fabricarii de incaltaminte. „Lucratorii nu erau specializati, am facut specializare pe banii mei si nici asa nu dau randament. Ma confrunt cu cereri nejustificate de concedii medicale si chiar cereri de disponibilizare, adica somaj voluntar”, spune Elisabeta Balint. Problemele provin din faptul ca in Valea Jiului, unde este localizata productia, nu s-a lucrat pana acum in industria de incaltaminte. Intrebata daca nu ar prefera sa se transfere intr-un oras unde exista forta de munca mai bine pregatita, Elisabeta Balint raspunde: „Acolo ar exista alt gen de probleme. Unde sunt zone cu dezvoltare puternica, lucratorii nu pot fi tinuti pe posturi, ei pleaca la primul investitor care le ofera cateva sute de mii de lei in plus la salariu”. In concluzie, provocarile si oportunitatile pe care le simt firmele europene nu sunt in totalitate justificate. n
Concluziile specialistilor europeni
Atat noile state membre, cat si vechile tari membre UE vor resimti impactul largirii Uniunii Europene. Iata care sunt concluziile specialistilor:
· tarile din Europa de Est se remarca prin cost redus al fortei de munca si productivitate relativ ridicata. Aceste avantaje nu le pot garanta siguranta pe termen lung
· Sectoarele intensive in forta de munca din UE au fost afectate
· „Nimeni nu este atat de prost incat sa mearga sa investeasca numai pentru salarii reduse”
· Strategia ideala pentru IMM este stabilirea unei nise, impreuna cu tehnologizare si inovare
· Coruptia si birocratia sunt adevarate sperietori pentru firmele care doresc sa investeasca
· Lipsa abilitatilor personalului este considerata principala problema a IMM din UE
· Sfatul pentru IMM din tara noastra este sa dezvolte produse si servicii inovatoare, sa nu se bazeze doar pe costuri reduse
· Pentru consultanta si informatii despre piata europeana, este important ca firmele sa uitlizeze reteaua EuroInfoCentrelor. Aceste centre pot fi contactate prin intermediul camerelor de comert si industrie.
