putea bucura de ajutoare de stat.”Noi nu am beneficiat de ajutor de stat, pentru ca am fost o firma mica si plateam impozitul pe venit, nu pe profit. De aceea, nu am avut nevoie de facilitatea privind scutirea de la plata impozitului pe profit. Sunt increzatoare in viitorul firmei noastre, pentru ca am dovedit ca putem face fata concurentei”, ne spune Cristina Murzacu, director comercial la o firma din Criscior, Hunedoara. Pentru alte firme insa, viitorul nu pare asa de roz. Mizil (Prahova), Nadrag (Timis), Marasesti, (Vrancea), Nehoiu, (Buzau), Negresti (Vaslui), Harsova (Constanta) sunt cele sase zone defavorizate care au fost desfiintate la finele lui 2004. Pentru alte trei zone defavorizate, durata de existenta se incheie la sfarsitul lui 2005 – Pascani (Iasi), Roman (Neamt) si Hunedoara, iar pentru Turda (Cluj), la finele lui 2006. Pana la finele lui 2008, nu vor mai beneficia de statutul de zona defavorizata zonele miniere Brad (Hunedoara), Valea Jiului si Balan (Harghita), iar pana in 2010, vor fi desfiintate si restul zonelor defavorizate. „Zonele defavorizate au fost o etapa tranzitorie si este normal ca ele sa fie desfiintate” sustine Luminita Mihailov, director Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. „Lu-mea evolueaza. Nu poti sa tii in viata artificial niste zone moarte”, spune Mihailov.Firmele nu vor mai beneficia de ajutoare de stat (scutiri de la plata taxelor vamale pentru materiile prime importate, necesare in vederea realizarii productiei proprii in zona defavorizata, si de la plata impozitului pe profit, pentru acele societati care au primit certificat de investitor inainte de 1 iulie 2002), incepand cu data la care zonele defavorizate sunt desfiintate. Acele societati care au depasit intensitatea ajutorului de stat acordat, nu vor mai primi alte facilitati, chiar daca isi desfasoara activitatea intr-un oras care mai are statut de zona defavorizata. Consiliul Concurentei a identificat 116 companii care au primit din partea statului facilitati mai mari decat valoarea investitiei facute. Din aceasta cauza, companiile in cauza nu vor mai putea beneficia de ajutoare de stat. „Nu este vorba despre reaua-credinta a celor 116 societati, ci despre faptul ca nu au interpretat corect legea”, admite Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei.Din lipsa unei viziuni pe termen lung, legislatia referitoare la zonele defavorizate a fost modificata frecvent, ceea ce a dat peste cap planurile de afaceri ale agentilor economici care activeaza acolo. In plus, responsabilii de la Consiliul Concurentei nu au avut o evidenta stricta a firmelor si a ajutoarelor de stat de care s-au bucurat firmele. Asa s-a ajuns in situatia in care firmele s-au trezit ca nu le sunt recunoscute anumite investitii si ca sunt instiintate, cu foarte putin timp inainte, ca investitiile care vor fi facute dupa mijlocul lunii septembrie nu vor mai intra in calcularea intensitatii ajutorului de stat.Societatile „dedulcite” la ajutoare, dar care nu vor mai putea beneficia de ele, vor fi capabile sa mearga pe propriile picioare, ne asigura Octavian Costescu, ex-guvernatorul Vaii Jiului. El crede ca doar 10-15% din ajutoarele de stat acordate in Valea Jiului au fost irosite, restul atingandu-si scopurile. „Societatile care s-au adresat pietei, cum ar fi cele bazate pe tehnologie sau pe resursele zonale, se vor mentine”, precizeaza Costescu.
Cu lupa pe zonele defavorizate
· In zonele defavorizate functioneaza 1.900 de firme. Dintre acestea, 1.500 vor putea beneficia in continuare de ajutor de stat, pana la atingerea nivelului maxim – 50% din valoarea investitiei pentru firmele mari si 65% pentru cele mici
· 107 firme nu sunt considerate eligibile pentru a primi facilitati
· Valoarea totala a ajutoarelor de stat acordate firmelor din zonele defavorizate a fost, in 2003-2004, de aproximativ 2.900 de miliarde de lei
· Au fost create 44.214 noi locuri de munca, reprezentand 5,3 % din totalul somerilor inregistrati la nivel national.
