Firmele sunt reticente să mai încheie contracte cu persoane fizice autorizate (PFA) din cauza legislaţiei interpretabile care expune ambele părţi la riscuri în cazul unor controale fiscale. Deşi mai favorabilă, taxarea PFA este încă inaplicabilă, iar lămuririle autorităţilor întârzie nejustificat.
Contrar aşteptărilor pieţei de a primi clarificări privind taxarea activităţilor independente (PFA, drepturi de autor, convenţii civile) odată cu publicarea normelor de aplicare, haosul este şi mai mare. În ciuda faptului că suma datorată statului de PFA rămâne mai mică decât în cazul salariilor, după cum reiese din simulările realizate de consultanţii fiscali, rămân foarte multe dubii privind atât baza de impunere care, implicit, schimbă cuantumul taxelor datorate statului, cât şi încadrarea activităţilor în rândul celor independente sau, dimpotrivă, dependente, adică asimilate salariilor ca mod de taxare. Toate aceste necunoscute fac încă greu de calculat exact cât se plăteşte în fiecare situaţie – PFA în sistem real, venituri cu caracter ocazional sau repetitiv – şi conduc la o foarte mare reticenţă a companiilor de a mai încheia contracte cu persoane fizice. „Un aspect care ar trebui clarificat este baza de impunere pentru contribuţiile de asigurări sociale. Astfel, conform legislaţiei, acestea ar trebui să se aplice asupra venitului net. Conform prevederilor din Codul fiscal, venitul net reprezintă venitul brut minus cheltuieli deductibile care includ si contribuţiile obligatorii de asigurări sociale. Ce ar trebui să înţelegem? Ar trebui oare mai întâi să le deducem înainte de a le aplica? Matematic, există o formulă în acest sens. Dar apare următoarea întrebare: oare va accepta Fiscul, la un eventual control, o astfel de abordare?“, se întreabă Alexander Milcev, Tax Partner Ernst&Young.
Prea multe necunoscute
Neclarităţile legate de calculul contribuţiilor nu se opreşte aici, după cum sesizează Adrian Şerban, consultant Mazars. „La stabilirea bazei de calcul pentru CAS şi şomaj se face diferenţa între veniturile cu caracter repetitiv şi cele cu caracter ocazional. La cea pentru CASS nu se face aceasta diferenţă, ci se foloseşte sintagma venituri de natură profesională realizate lunar. Logic ar fi ca într-o lună când nu se obţin astfel de venituri baza de calcul să fie zero. Însă, din cauza introducerii nivelului minim la baza de calcul a CASS, de un salariu mediu brut, poate exista interpretarea că şi în aceste luni baza de calcul nu poate fi mai mică decât plafonul, astfel datorându-se CASS“, arată Adrian Şerban. Cum şi cine stabileşte dacă veniturile sunt ocazionale sau repetitive, cine, când şi unde se plătesc contribuţiile sunt întrebări lăsate în aer de autorităţi.
„Companiile care fac plăţi către PFA îşi asumă riscul ca aceste venituri să fie reconsiderate ca fiind de natură dependentă şi să datoreze toate taxele aferente unui salariu. Singurele venituri care au scăpat de reîncadrare, indiferent de ce formă are contractul, sunt veniturile din drepturi de autor şi ale profesiilor libere. Atenţie însă, sunt exceptate numai veniturile din drepturi de autor aşa cum sunt definite în legea privind drepturile de autor, nu şi toate celelalte venituri din drepturi de proprietate intelectuală definite în Codul fiscal. Practic, nu orice contract care are denumirea de drepturi de autor poate scăpa de risc“, spune Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
Evident că prima consecinţă a haosului din legislaţie este blocarea contractelor cu persoanele fizice. „Având în vedere aceste riscuri, companiile sunt reticente în a încheia contracte cu PFA, multe dintre ele reziliind chiar şi contractele existente. Practic, Ministerul Finanţelor a anulat orice drept de a munci ca liber profesionist în România, obligându-te să te înfiinţezi ca persoana juridică cu toate neajunsurile“, arată Istrate.
Se aşteaptă clarificarea clarificării
„Este foarte important ca în cel mai scurt timp posibil toate societăţile să analizeze contractele pe care le au, astfel încât să se asigure că nu există riscul de recalificare a relaţiilor contractuale în care sunt angajate. Este important de semnalat şi faptul că inclusiv un contract încheiat cu o altă societate (fostă microîntreprindere, de exemplu) poate fi recalificat ca fiind o relaţie de natură dependentă dacă elementele de dependenţă sunt evidente“, avertizează Alexander Milcev.
În aceste condiţii, consultanţii fiscali, companiile şi persoanele fizice afectate de noile prevederi aşteaptă clarificarea clarificării pentru că normele aveau tocmai rolul de a explica aplicarea ordonanţei de modificare a Codului fiscal. „O mulţime dintre aspecte sunt acum mult mai discutate decât la data aprobării ordonanţei“, spune Istrate. Explicaţia bulversării ar fi că normele au fost date de Ministerul Muncii care nu are expertiză în legislaţia fiscală şi, din câte se pare, nu a avut nici vreo colaborare cu Ministerul Finanţelor.
