Vă prezentăm un produs inovator! Sistemul inovator de încălzire vă aşteaptă în magazine! Cel mai inovator produs la Premiile IT&C este… Sunt numai câteva exemple de anunţuri pe care le auzim în fiecare zi. Inovaţia a devenit cuvântul de ordine al mileniului trei, fie că ne ducem la cumpărături,
fie că ne căutăm un loc de muncă.
„Cum crezi că ai putea contribui la dezvoltarea acestei companii?“ Este o întrebare de baraj în cadrul interviului de angajare. Răspunsul la această întrebare face diferenţa între candidaţi. Liderii de piaţă se bazează mult pe potenţialul inovativ al angajaţilor. Managerii vor vizionari. Angajaţi capabili să transforme visele în realitate. Adică, în produse sau servicii menite să atragă tot mai mulţi clienţi. În termeni dramatici, se spune că viitorul companiei depinde de ultimul om angajat. Din această cauză, firmele care ţintesc afaceri pe termen lung investesc mult, nu numai în identificarea candidaţilor cu potenţial creator, ci şi în dezvoltarea şi reţinerea lor în companie.
Măsurarea gradului de inovaţie al unei companii este însă un proces extrem de laborios, iar rezultatele au un grad de relativitate care fac discutabile aprecierile sau ierarhizările. Cu toate acestea, majoritatea companiilor vor de la angajaţi inovaţie şi creativitate. Cerinţa exprimă clar interesele companiei legate de dezvoltare şi competitivitate economică. Stimularea creativităţii şi performanţelor tehnologice sau organizatorice prin intermediul inovării este şi ţinta Uniunii Europene, în vederea creşterii performanţei economice. Strategia Lisabona propune atingerea unui prag de 3% din PIB-ul european pentru cheltuielile alocate în sprijinul inovării de produs şi/sau proces. Necesitatea urmăririi atente a evoluţiei inovării a condus la construirea unui sistem de cercetări statistice, armonizate pentru toate ţările UE, la care a aderat şi România. Studiile se fac din doi în doi ani. Rezultatele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2005, arătau o creştere cu trei puncte procentuale (20%) a ponderii întreprinderilor inovative în perioada 2002-2004, faţă de anii anteriori. Din totalul întreprinderilor din industrie, 22% se încadrau la categoria inovative, în timp ce în sectorul serviciilor ponderea era de 17 procente.
Antreprenorii sunt plini de idei
Rezultatele preliminare ale proiectului „Scenarii de previzionare a sectoarelor şi ramurilor din economia românească cu potenţial inovativ, în perspectiva 2020, INOFVOR“ indică o creştere a ponderii întreprinderilor inovative în ansamblul economiei româneşti. La elaborarea proiectului lucrează un consorţiu format din Universitatea Tehnică din Timişoara, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), IPA Bucureşti, INOE 200 şi Curs SA. Cercetarea urmăreşte nu numai capacitatea de inovare a firmelor româneşti, ci şi evidenţierea principalelor bariere care împiedică tranziţia firmei de la starea de ne-inovativă la cea inovativă, cât şi a stimulentelor adecvate pentru accelerarea proceselor de inovare la nivel micro-economic. „Obiectivul principal al proiectului este de identificare a potenţialului de inovare specific, pe sectoare. Atingerea acestui obiectiv va implica regândirea potenţialului de cooperare între sectoare, analiza caracteristicilor structurale ale noilor pieţe şi a abilităţilor necesare pentru competiţia la nivel naţional şi internaţional“, declară în exclusivitate pentru revista Capital directorul INCSMPS, Vasilica Ciucă.
Chestionarul realizat în vederea determinării potenţialului de inovare a avut ca ţintă întreprinderile din industrie şi servicii, comerciale şi necomerciale. O primă şi, poate, esenţială concluzie a anchetei o reprezintă creşterea procentului întreprinderilor inovative de la 20% (INS 2006) la 30%. Explicaţia trebuie căutată în mărirea paletei tipurilor de inovare cu cea de tip organizaţional şi cea de marketing. În studiul efectuat de INS, pentru perioada 2002-2004, a fost luată în atenţie doar inovaţia de produs şi de proces. Utilizarea unei scale lărgite a tipurilor de inovare a permis şi compararea potenţialului între sectoare. Aşa cum era de aşteptat, în industrie modul specific de inovare este de produs şi de proces (25,9%). Un alt aspect important surprins în cadrul anchetei îl reprezintă aportul resursei umane la creşterea capacităţii de inovare în întreprinderi. În opinia specialiştilor care au participat la realizarea proiectului, forţa de muncă înalt calificată reprezintă o caracteristică importantă a capacităţii de inovare şi de determinare a potenţialului de inovare în companii. Răspunsurile obţinute au scos în evidenţă faptul că întreprinderile inovative au cu 3,8% mai mult personal cu nivel de pregătire ISCED 7 (studii doctorale), iar raportat la nivelul ştiinţific, întreprinderile cercetate deţin cu 29,8% mai mult personal în domeniul inginerie şi tehnologie.
«Studiile din 2005 arată că 83% din firmele analizate sunt non-inovative, plasând România pe locul 33, după ierarhia realizată conform SII-EIS.»
Vasilica Ciucă, director general al INCSMPS
Timothy S. Mescon: «Inovaţia vine de la angajaţi, nu de la manageri»
Decanul Colegiului de Afaceri Michael J. Coles din cadrul Universităţii de Stat Kennesaw, Atlanta, vorbeşte în exclusivitate pentru Capital despre rolul inovaţiei, creativităţii şi gândirii strategice în cadrul organizaţiei, precum şi despre rezultatele obţinute de companiile care au avut o abordare de tip „think out of the box“.
Capital: Creativitatea face „casă bună“ cu organizarea de tip ierarhic şi modul birocratic de funcţionare al marilor companii?
Timothy S. Mescon: Creativitatea este importantă în măsura în care companiile, indiferent de mărime, reuşesc să identifice nevoile pieţei şi să ofere produsul cerut de aceasta. Inovaţia în sine, de dragul inovaţiei, nu are nici un sens.
Capital: S-au făcut cuantificări la nivelul economiei statelor din care să rezulte relevanţa investiţiilor în inovaţie?
Timothy S. Mescon: Cuantificarea nu se realizează prin investiţia făcută, ci prin rezultatele pe care le generează aceasta. Orice produs nou care înglobează inovaţie antrenează efecte multiplicatoare asupra altor ramuri, în aval şi în amonte. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele mai dinamice şi dovedesc multă receptivitate la cerinţele pieţei. Acestea sunt cele mai „sensibile“ la schimbările produse pe piaţă de marile companii şi se orientează cu rapiditate la oportunităţile apărute.
Capital: Periodic se face un clasament al ţărilor, care indică nivelul inovaţiei în companii. Cât este de relevant?
Timothy S. Mescon: Clasificarea se face în funcţie de sumele de bani investite în cercetare şi dezvoltare. Foarte importante sunt însă industriile care sunt în frunte. Acestea duc renumele ţării. Liderii în industrie investesc în inovaţie de două ori mai mult decât media înregistrată pe companii.
Capital: Investeşti în inovaţie şi câştigi!
Timothy S. Mescon: Este ca la zaruri. Nu există nicio garanţie a rezultatelor. Cele mai riscante investiţii în inovaţie sunt în industria farmaceutică. Se pot face investiţii foarte mari, care să nu ducă la nici un rezultat. La fel de riscant este şi dacă nu se fac investiţii, pentru că vin alţii şi te scot de pe piaţă.
Capital: Ce ar trebui să facă o firmă pentru a dezvolta creativitatea angajaţilor şi pentru a implementa inovaţia ca metodă de lucru?
Timothy S. Mescon: Există o întreagă piaţă de consultanţă care ajută compania să gândească inovator, să facă produse noi şi să le lanseze pe piaţă. Cercetarea şi dezvoltarea trebuie să existe însă la fiecare nivel al companiei. În plus, creativitatea angajaţilor trebuie stimulată şi împărtăşită celorlalţi. Trebuie să dai fiecărui om o bucăţică din succes.
Capital: Cum se poate măsura şi aprecia creativitatea angajaţilor?
Timothy S. Mescon: Sunt diverse instrumente prin care se poate măsura creativitatea indivizilor. A fi creativ înseamnă să fii capabil să identifici diferite căi sau metode pentru a atinge un obiectiv. Creativitatea nu se măsoară după rezultate. Doar piaţa măsoară după rezultate.
Capital: Cum poţi dezvolta o cultură a inovaţiei în companii care tratează oamenii ca „negrii pe plantaţie“?
Timothy S. Mescon: Creativitatea vine de la angajaţi. Pentru a stimula creativitatea într-o companie, trebuie mai întâi să investeşti. Investiţia în oameni este esenţială, altfel ei pleacă la o altă companie sau îşi transpun ideile creatoare într-o afacere proprie. Pentru a dezvolta gândirea creativă, trebuie mai întâi să schimbi cultura. Top managementul este cel care se ocupă de crearea culturii adecvate scopurilor urmărite. Cultura se formează întotdeauna de sus în jos, iar ideile pornesc de jos, de la baza structurii organizaţionale.
Capital: Edward de Bono, într-una dintre lucrările sale recente despre creativitate, făcea precizarea că managementul şi gândirea creativă solicită seturi diferite de abilităţi. În aceste condiţii, este creativitatea obligatorie unui bun manager?
Timothy S. Mescon: Managementul organizează munca de creaţie. Inovaţia vine de la angajaţi, nu de la manageri.
Capital: Există perioade din viaţa omului în care creativitatea atinge cotele maxime?
Timothy S. Mescon: Nu are legătura cu vârsta. Uitaţi-vă la marile companii care, în perioadele mai puţin favorabile, încep să concedieze oameni. Angajaţii cu experienţă, deci cei mai în vârstă, sunt primii care reuşesc să-şi deschidă o afacere cu ajutorul financiar pe care-l primesc de la companie.
Capital: Există legătură între creativitate şi coeficientul de inteligenţă (IQ)?
Timothy S. Mescon: Cercetătorii spun că nu există nicio legătură directă.
Capital: Dar cu educaţia?
Timothy S. Mescon: Piaţa este acum extrem de competitivă şi este nevoie de educaţie mai mult ca oricând. Educaţia nu te face mai inovativ. Creativitatea este un dat natural! Dar te ajută să identifici mai uşor şi mai repede oportunităţile de pe piaţă.
Carte de vizita
Timothy S. Mescon este decanul Colegiului de Afaceri Michael J. Coles din cadrul Kennesaw State University – Atlanta, Georgia. Autor a patru cărţi, peste 200 de articole şi studii de caz, dr. Mescon este apreciat la nivel internaţional pentru contribuţiile sale în domeniul antreprenoriatului şi managementului strategic. De-a lungul carierei, profesorul Mescon a ţinut cursuri la University of Aston din Birmingham, Marea Britanie, Nanjing University din China şi The Hebrew University din Ierusalim. În prezent, este organizatorul programului EMBA, partener al ASEBUSS.
