Practic 18 din cele 21 de firme deţinute de autoritatea publică urmează să primească bani în plus din bugetul primăriei în urma şedinţei de Consiliu General programată pentru 19 decembrie. Dacă majorările de capital vor fi aprobate de consiliu, investiţia primăriei în aceste firme se va ridica la circa 85,3 mil. euro.
Când a aprobat înfiinţarea acestor întreprinderi municipale, Gabriel Firea spunea că societăţile primăriei „nu îşi vor adăuga profit care să fie plătit de bucureşteni” şi că „ele doar vor realiza aceste activităţi la o calitate cât mai mare, la un tarif cât mai mic”.
Cea mai mare sumă, adică 12,2 mil. euro, este propusă pentru Compania Municipală Imobiliară. Cu banii obţinuţi, firma primăriei ar urma să cumpere şi să valorifice imobile şi să îşi achiziţioneze o autoutilitară. A doua firmă în top, după banii promişi, este Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje, care este propusă cu o majorare de capital de 10,8 mil. euro. Printre achiziţiile vizate de această societate se numără autobasculante, buldoexcavatoare, staţie de mixturi asfaltice, freze, dar şi calculatoare şi softuri.
Cele 5,4 mil. euro care ar urma să ajungă la Trustul de Clădiri Metropolitane, a treia firmă în top, vor merge tot pe achiziţia de utilaje precum macarale, 60 de cofraje metalice, depozit materiale şi containere, dar şi şase autoturisme şi 30 de licenţe Microsoft Office şi Windows.
La rândul său, Compania Municipală Parking Bucureşti ar urma să primească 4,3 mil. euro pentru achiziţia de sisteme pentru amenajarea parcărilor, sisteme de camere video, soft-uri de gestiune parcare, dar şi maşini Dacia Logan şi Dokker.
O majorare de capital de peste 50% faţă de capitalul actual al societăţii este propusă pentru Compania Municipală Parcuri şi Grădini, care ar urma să ajungă la 6,5 mil. euro, dacă se aprobă creşterea capitalului cu 2,1 mil. euro. Banii sunt destinaţi, printre altele, achiziţiei a opt furgonete, un transplantor, patru autoutilitare şi trei tomografe pentru arbori.
Privaţii, nemulţumiţi
Încă din momentul apariţiei ideii de înfiinţare a unor firme deţinute de primărie, sectorul privat s-a opus vehement. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut în martie anul acesta o comparaţie între Bucureşti şi marile capitale europene în privinţa numărului de firme publice. Patronatul a descoperit că Viena are doar trei întreprinderi municipale, iar Madridul are şase astfel de firme.
„Bucureştiul este un model pentru celelate municipii/oraşe, înfiinţarea acestor societăţi urmând a fi preluată ca model de celelate judeţe, cu consecinţa apariţiei a circa 1.000 de societăţi municipale, peste numărul deja mare al organismelor prestatoare de servicii publice/de interes local şi regiilor autonome existente, cu efecte semnificativ negative asupra concurenţei, economiei şi sectorului IMM-urilor“, spuneau reprezentanţii patronatului la acea dată.
Constructorii observă şi ei apariţia unui fenomen de „etatizare“ a unor activităţi de construcţii în zona primăriilor, oferind exemplul firmelor înfiinţate de Primăria Municipiului Bucureşti, despre care spun că acordă lucrări fără licitaţii. Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii a sesizat Consiliul Concurenţei în acest caz şi aşteaptă reacţia instituţiei.
