dat in cadrul componentelor care se adresau IMM-urilor. Noul program Phare 2002 nu mai prevede nici o schema de granturi pentru intreprinderi mici, iar urmatorul, Phare 2003, prevede o suma relativ mica. Intreprinzatorii spun ca finantarile le sunt extrem de necesare, foarte multi punandu-si pe picioare o afacere serioasa cu cateva zeci de mii de euro. Desi intarzierile in efectuarea platilor le-au afectat multora activitatea, totusi, oricat de tarziu ar fi venit, 50.000 de euro nu sunt de lepadat. „O parte buna a programului (Phare 2000, n.r.) este ca am primit prima transa de 80% din fonduri fara a fi nevoie sa depunem propria cofinantare, adica sa dovedim fizic existenta ei. Astfel, am putut sa ne esalonam cheltuielile, urmand sa procuram banii care reprezinta cofinantarea din activitatea desfasurata”, explica Alexandru Dinu, director al unei mici companii care produce usi glisante. Paradoxul este ca, desi foarte necesare, fondurile europene pentru sectorul IMM-urilor au ramas in mare parte necheltuite. Cel putin asa arata un raport efectuat anul trecut, la cererea Comisiei Europene, de catre un institut specializat. „Programul Phare a furnizat asistenta financiara Romaniei inca de la inceputul anilor ‘90. Finantarile au imbracat diferite forme, ca, de exemplu, granturi si scheme de credit si in acelasi timp instruire pentru institutii publice si agentii. In total, 77 de milioane de euro au fost alocate pentru programe avand ca beneficiari directi IMM-uri. Numai aproximativ 21 de milioane au fost efectiv cheltuite”, se arata in raportul „Assessment of the European Phare Programme”, realizat de doua institute de evaluare independente si preluat de catre Directoratul pentru extindere al Comisiei Europene. „Daca luam in considerare faptul ca intreaga asistenta financiara acordata Romaniei pana in 2002 depaseste doua miliarde de euro, suma care s-a cheltuit pentru IMM-uri reprezinta doar 1%”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). In aceeasi idee, cu titlu de exemplu, Nicolescu remarca faptul ca „dintr-un raport al Centrului National Leonardo da Vinci pentru anul 2001 reiese ca din 60 de proiecte de mobilitati finantate, doar cinci au fost propuse de IMM-uri, respectiv doar 8% din fonduri au mers catre firme”. si atunci, de ce se pierd bani? Pe de o parte, un anumit procentaj din sume ramane necontractat in cadrul fiecarui program, din cauza mecanismului greoi de selectie si efectuare a platilor. Spre exemplu, in Phare 2000, majoritatea proiectelor din cadrul componentei „Schema de grant pentru IMM” au fost contractate pe ultima suta de metri, inainte de data limita. Din cauza intarzierilor in evaluari, aproximativ 20 de firme au renuntat la finantare si astfel s-au pierdut aproximativ 1.000.000 de euro. Pe de alta parte, este vorba despre liniile de creditare deschise de catre banci, care nu au atins inca plafonul maxim. Un motiv ar fi acela ca multe firme nu indeplinesc conditiile solicitate. Dar mai sunt si alte explicatii: „Prin Phare 98 s-a lansat Fondul pentru reconstructia zonelor miniere (MARR). Acesta insemna, practic, acordarea de credite pentru productie si servicii in zonele miniere cu dificultati, dar si granturi pentru infrastructura de scara mica sau mare. Peste 30% din fond a ramas necheltuit, din cauza lipsei de interes din partea beneficiarilor”, se mai arata in raportul institutului european de evaluare. Lipsa de proiecte poate fi pusa partial pe seama lipsei de informare: putini stiu ca fondul MARR este inca activ, chiar si in acest an! In schimb, guvernantii sunt optimisti. „Guvernul considera sectorul intreprinderilor mici si mijlocii prioritate a politicii sale economice. Exista date statistice despre progresele sectorului IMM in anul 2001, care vorbesc despre eficienta si eficacitatea masurilor intreprinse: astfel, sectorul si-a majorat volumul de activitate in termeni nominali cu 44%, a realizat profituri mai mari cu 79% si un plus de 2,6 % de noi locuri de munca. Ne confruntam insa in continuare cu o initiativa antreprenoriala redusa, as spune cu un deficit de spirit antreprenorial, pe de o parte, iar pe de alta parte, cu o productivitate medie mult scazuta fata de alte tari”, declara premierul Adrian Nastase in luna mai a acestui an. Dupa „calculele” celor de la Bruxelles, altele ar fi cauzele problemelor din activitatea IMM-urilor: capacitatea administrativa scazuta si slaba dezvoltare a retelei de Agentii Regionale.Reprezentantii CNPIMMR considera ca exista mai multe solutii pentru a imbunatati procesul de alocare si absorbtie a fondurilor, pe viitor. „De ce fondurile pentru IMM sunt gestionate de ministere si agentii guvernamentale? Programul pentru „Dezvoltarea societatii civile” este derulat de FDSC, o institutie nonprofit. Ar trebui sa fim si noi implicati in gestiunea finantarilor”, conchide Nicolescu.
Noutati finantari
Proiectul de finantare rurala – microcreditare, leasing si servicii bancare in zone rurale
Ministerul Finantelor Publice a incheiat un Acord de Imprumut cu Banca Mondiala pentru realizarea Proiectului de Finantare Rurala. Proiectul are urmatoarele obiective: accelerarea transformarii economiei rurale prin cresterea fluxului de investitii de capital in acest sector; intarirea rolului sectorului privat in economia rurala; intarirea capacitatii statului roman de a absorbi fondurile SAPARD; reducerea saraciei rurale prin finantarea investitiilor agricole si nonagricole pentru segmentele sarace ale populatiei.
A. Principala componenta a proiectului o reprezinta facilitatea de creditare, microcreditare si leasing. Proiectele eligibile in cadrul acestei componente au in vedere toate investitiile din subsectoarele economiei rurale (agricultura, servicii si industrie). Accesarea fondurilor se face prin intermediul Institutiilor Financiare Participante (IFP) in baza Acordurilor de Imprumut Subsidiar/Acordurilor de Agent si Micro-finantare. Solicitanti eligibili pot fi: societati comerciale legal constituite, cu capital majoritar privat si care sunt (i) domiciliate in zonele rurale sau (ii) domiciliate in zone urbane si angajate in activitati legate de economia rurala; persoane fizice cu cetatenie romana si care isi au domiciliul in zona rurala; pentru microimprumuturi: numai persoanelor fizice domiciliate in zona rurala. Perioada subimprumutului/leasingului va fi de maximum opt ani, din care perioada de gratie va fi de pana la 12 luni, in timp ce scadenta maxima a unui microimprumut va fi de trei ani. Subimprumuturile, leasingurile financiare si microimprumuturile pot fi pentru subproiecte care sunt: fezabile tehnic si economic si viabile din punct de vedere financiar si comercial; respecta standardele corespunzatoare de sanatate, siguranta si de mediu, prevazute in legislatia si reglementarile in vigoare.
B. A doua componenta a proiectului isi propune sprijinirea dezvoltarii unei retele de servicii bancare in zonele rurale.
C. A treia componenta a proiectului este destinata managementului proiectului si asistentei tehnice pentru finantarea rurala. Principalele obiective ale acestei componente sunt: dezvoltarea unui sistem de certificate de depozit. In acest scop au fost elaborati termenii de referinta si a fost lansata procedura de achizitie a serviciilor de consultanta pentru asigurarea asistentei tehnice in vederea infiintarii si dezvoltarii Fondului de Garantare a certificatelor de depozit; campanie de informare publica asupra noilor optiuni financiare oferite; furnizarea de informatii catre beneficiarii eligibili asupra modului de accesare a resurselor financiare destinate finantarii in zonele rurale.
Proiecte de infrastructura finantate de la MAI
Ministerul Administratiei si Internelor a semnat un protocol cu ABN AMRO Bank Romania SA privind sustinerea Programului National pentru refacerea infrastructurii locale prin creditarea unitatilor administratiilor publice locale. Proiectele se vor desfasura in domeniul tratarii si aductiunii apei potabile, epurarii apelor uzate, refacerii si constructiei de cladiri social-administrative. Creditele se vor acorda pe termen de pana la cinci ani, cu o perioada de gratie de un an si cu cofinantare de la autoritatilor locale cu 10%. MAI isi exprima disponibilitatea unor colaborari similare si cu alte institutii financiar-bancare, pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale.