din orasele Romaniei asupra coruptiei, realizat de Centrul International de Studii Antreprenoriale (CISA). Studiul a utilizat un esantion de 300 de firme din Bucuresti si din alte sapte mari orase, fiind intervievate persoane din top-managementul acestora.Potrivit constatarilor oamenilor de afaceri, cele mai mari sanse de a intalni oameni corupti le avem in zona administratiei publice, primariilor, justitiei, politiei, consiliilor locale si judetene, Parlamentului si Guvernului. Ceva mai ferite par a fi companiile din vestul varii, unde 51% din manageri considera ca fenomenul coruptiei este foarte raspandit, fata de 59% in sudul si estul tarii.Perceptia asupra coruptiei este cu atat mai intensa cu cat firma este mai mica. Astfel, 56% din firmele cu mai putin de zece angajati si 58% din cele cu mai putin de 250 de anjajati considera fenomenul foarte raspandit, fata de numai 39% din companiile cu peste 251 de salariati. Situatia se repeta si cand firmele se impart dupa cifra de afaceri. „Companiile mari sunt mai protejate, avand suficiente resurse pentru a organiza departamente juridice si administrative care sa le apere de astfel de probleme”, spune Marius Ghenea, director general Flanco. Potrivit presedintelui Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, plata unor echipe de juristi, pe care firmele mici nu si le permit intotdeauna, este necesara pentru a evita platile informale catre diferite autoritati de control, in conditiile in care legislatia stufoasa si ambigua inca mai lasa loc de abuzuri. De o protectie similara beneficiaza in mai mare masura si companiile straine, doar 43% din acestea percepand coruptia ca fiind foarte raspandita, fata de 51% din cele cu capital integral romanesc. De altfel, legislatia imperfecta este indicata drept principala cauza a coruptiei din Romania de catre cele mai multe firme cu capital strain, in vreme ce firmele romanesti pun fenomenul cu precadere pe seama dorintei de castig personal.In general, managerii nu percep foarte multe diferente intre coruptia din prezent si cea din anii trecuti. O delimitare clara exista doar in cazul firmelor straine, unde cei mai multi manageri cred ca dupa 2000 a fost atins cel mai inalt nivel al coruptiei. O opinie similara este impartasita si de majoritatea firmelor cu mai putin de 250 de angajati, precum si de companiile din Bucuresti si din estul tarii.Stimulata de neclaritati legislative si de alte cauze ce tin de situatia precara a institutiilor publice, coruptia gaseste adesea teren propice si in mediul de afaceri. Chiar daca se declara nemultumiti uneori de „serviciile neoficiale” primite in schimbul banilor dati, firmele considera ca astfel de plati se justifica daca scopul este grabirea unor proceduri. „Uneori, intarzierea eliberarii unui certificat fiscal te poate impiedica sa participi la o licitatie”, spune Pogonaru. Solutia? „Ar trebui sa avem organizatii patronale si profesionale cu adevarat viabile, care sa ne sustina interesele”, arata presedintele AOAR. Cat priveste programele de combatere a coruptiei, majoritatea firmelor nu ar fi dispuse sa investeasca in asa ceva mai mult de 1% din veniturile totale. Potrivit directorului Flanco, lucrurile s-ar putea schimba daca increderea mediului de afaceri in astfel de programe ar creste, autoritatilor neramanandu-le decat sa creeze cat mai multe „precedente” de prindere si condamnare a celor vinovati.