Deși fondurile comunitare reprezintă o sursă de finanțare și un sprijin pentru relansarea economică, tot mai mulți mici întreprinzători sunt nevoiți să refuze granturile.
Circa jumătate din IMM-urile cărora li s-a aprobat finanțarea nerambursabilă a renunțat la implementarea proiectelor. „Cererile de finanțare ale acestora fuseseră depuse în urmă cu doi ani sau, cel mai recent, anul trecut, când creditele erau mai iefine și se obțineau mai ușor“, explică Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNÎPMMR). În schimb, Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători și consultant în domeniul fondurilor UE, spune că aproximativ 80% din companiile cărora le-a fost aprobată cererea de finanțare renunță la proiect din cauza dificultății în a asigura contribuția proprie la proiectul respectiv.
Contracte reziliate pe bandă rulantă
Astfel, micii întreprinzători care estimaseră o creștere pentru produsele cuprinse în proiect s-au văzut nevoiți să-și revizuiască planurile. Pe de altă parte, au constatat că dobânzile și comisioanele la creditele pentru cofinanțare au crescut simțitor și că nu mai pot rambursa împrumutul. Există însă și mici întreprinzători dispuși să contracteze credite mai scumpe, dar băncile refuză să-i împrumute.
„Rata de reziliere a contractelor de finanțare pentru proiectele destinate agriculturii și dezvoltării rurale este destul de mare. Este vorba de trei-patru proiecte pe zi. Nu știu dacă cele mai multe contracte sunt reziliate de beneficiari sau de agenție, dar un lucru este clar: cine a depus un studiu de fezabilitate în 2008 trebuie neapărat să-l revizuiască. Condițiile sunt acum altele“, susține Felix Lucuțar, partener în cadrul companiei de consultanță Agriculture Capital and Engineering.
„Cele mai afectate sunt firmele mici și mijlocii, pentru că băncile nu țin cont de faptul că proiectul este finanțat din fonduri comunitare. Acestea nu aprobă creditele pentru cofinanțare dacă proiectul nu generează profit și compania nu este pe un trend ascendent“, explică Alexandru Ruff, manager corporate, GEA Strategy&Consulting.
Ce mai rămâne de făcut?
„Fiind vorba de o situație excepțională, se impun măsuri excepționale. De aceea, CNÎPMMR a propus ca statul să finanțeze diferența de costuri pentru proiectele aprobate pentru a primi finanțare comunitară. CEC Bank și EximBank ar trebui să finanțeze toate proiectele evaluate ca performante. Sigur, există riscul de a crește cu 100-200 de milioane de euro valoarea creditelor neperformante. Miza este însă introducerea în economie a două-trei miliarde de euro. În plus, aceste credite pot fi acoperite prin Fondul de Garantare și prin cel de contragarantare, astfel încât băncile să nu fie expuse riscurilor.“
Florin Jianu consideră că, pentru a stimula absorbția fondurilor europene, firmele ar trebui să fie scutite de la plata TVA pentru achizițiile realizate în cadrul proiectului.
Președintele comisiei speciale pentru criză financiară, economică și socială din cadrul Parlamentului European (PE), Wolf Klinz, declara în cadrul unui interviu acordat revistei Capital că nu este acceptabil ca băncile să refuze să acorde credite necesare cofinanţării proiectelor aprobate. „Dacă acele proiecte au fost bine construite şi au fost aprobate, în condițiile în care criteriile europene sunt foarte riguroase, nu înţeleg de ce băncile refuză să se implice. Sigur, există o anumită reticenţă în acordarea creditelor, iar verificările trebuie făcute cu seriozitate, dar nu pot crede că regulile europene sunt mai puţin riguroase decât cele ale băncilor. Dacă UE este de acord să finanţeze acele proiecte, ce au băncile împotrivă?“, subliniază Klinz. Europarlamentarul german, care și-a luat doctoratul în economie la Universitatea Economică din Viena, este de părere că, întrucât întreprinderile mici și mijlocii sunt motorul economiei, dar și cel mai afectate de refuzul băncilor de a acorda credite, guvernul de la București ar trebui să intervină şi să deblocheze situaţia.
Câte contracte au fost reziliate de micii întreprinzători? Ministerul Economiei, care are în subordine atât Organismul Intermediar pentru IMM, cât și Autoritatea de Management pentru Programul Creșterea Competitivității Economice, nu ne-a putut oferi un răspuns.
În schimb, într-un recent raport de evaluare a nivelului de accesare și absorbție a instrumentelor structurale, finanțat de Comisia Europeană, se arată că Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) şi autorităţile de management trebuie să ia măsuri urgente pentru a ajuta IMM să acceseze finanțările nerambursabile. Una dintre măsurile recomandate este scutirea IMM de obligaţia de a asigura garanţii de prefinanţare, care reduc lichidităţile, în special în cazul intervenţiilor cu bugete reduse şi risc moderat. Analiza a fost realizată, la solicitarea ACIS, de consorțiul format din KPMG, GEA Strategy&Consulting și Pluriconsult.
Dacă UE este de acord să finanţeze acele proiecte, ce au băncile împotrivă? Guvernul ar trebui să intervină şi să deblocheze situaţia.
Wolf Klinz,
președinte,
Comisia specială pentru criză a PE
Important este ca România
să absoarbă fondurile UE
și să pompeze sânge în economie, chiar dacă nivelul creditelor neperformante ar crește.
Ovidiu Nicolescu, președinte, CNÎPMMR
