De la 1 aprilie, de cele peste 9.000 de firme mijlocii din ţară şi din Bucureşti se va ocupa o structură nouă, înfiinţată în cadrul direcţiilor finanţelor publice. Scopul declarat: simplificarea vieţii companiilor. Acestea, însă, se tem ca schimbarea să nu provoace, cel puţin pentru început, haos.

O dată în plus, Fiscul promite că „reforma“ va aduce numai lucruri bune în viaţa companiilor şi că, odată cu primăvara, îşi va schimba nu doar părul, ci şi năravul! Nu va mai pândi greşelile firmelor, ci le va ajuta să nu greşească. Nu va mai plimba firmele după un certificat, ci va crea un fel de ghişeu unic, eliminând timpii morţi. De altfel, oficialii Finanţelor se laudă cu rezultatele bune obţinute de direcţia special creată pentru firmele foarte mari, denumite în jargon fiscal mari contribuabili. Aceştia au fost reuniţi de mai bine de un an sub o singură pălărie, iar şefii Fiscului spun că lucrurile merg bine şi de o parte şi de cealaltă. Adică firmele pot să obţină documentele de care au nevoie în timp mai scurt, pot să comunice mai repede cu administraţia şi să obţină răspunsurile de care au nevoie, iar Statul încasează bani mai mulţi şi mai repede.

Noua structură pentru contribuabilii mijlocii – companiile cu o cifră de afaceri între 10 şi 70 de milioane de lei – a fost dată în gestiune direcţiilor generale judeţene. Noua administraţie va funcţiona cu o parte din angajaţii vechi ai direcţiei judeţene, căreia i se vor alătura şi inspectorii fiscali din oraşe. Aşadar, este posibil ca de dosarul unei firme mijlocii să se ocupe aceiaşi oameni. Per total, numărul firmelor care se vor afla în gestiunea noii structuri va fi de minimum 200 şi de maximum 300 într-un judeţ. Vor fi consideraţi contribuabili mijlocii şi vor fi asimilaţi de noua structură şi agenţii economici aflaţi în insolvenţă, ale căror creanţe fiscale sunt mai mari de trei milioane de lei. În plus, în acele judeţe unde nu se va atinge numărul minim de firme, în funcţie de nivelul cifrei de afaceri şi de cel al creanţelor, structura va fi completată cu agenţii economici cu o cifră de afaceri sub zece milioane de lei, aflaţi în supravegherea Administraţiei publice a municipiilor reşedinţă de judeţ, în ordine descrescătoare.

Ce se schimbă? În primul rând, locul unde se vor face toate raportările şi plăţile începând cu 1 aprilie. Indiferent unde s-ar afla firma, ea trebuie să trimită raportările în municipiul reşedinţă de judeţ. Daniel Chiţoiu, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, spune că, până la 1 aprilie, se transferă toate datele, urmând ca, până la 20 aprilie, să ajungă şi dosarul fiscal la noua structură. Apoi, noii veniţi vor fi asimilaţi marilor contribuabili în ceea ce priveşte modalitatea de rambursare a TVA – cu control ulterior. Ceea ce înseamnă că îşi vor putea încasa mai repede banii. În plus, un inspector de administrare se va ocupa de cel mult zece firme, iar un inspector de control va avea de „vizitat“ cel mult 12, faţă de câteva zeci înainte. Odată cu noua administraţie, a fost decisă şi înfiinţarea unei structuri de inspecţie fiscală pentru contribuabilii mijlocii, lucru care va înlesni relaţionarea cu companiile. Până acum, „mijlociii“ nu au avut o structură a lor, deşi ei aduc mai mult de 80% din veniturile bugetare ale unui judeţ.

„Până să fie bine, va fi rău“, se plânge o economistă de la o firmă din Bucureşti, care a participat la programul-pilot iniţiat de Fisc pentru contribuabilii mijlocii din Bucureşti. „Timp pierdut! Trebuie să vezi acum cine se ocupă de tine, trebuie să faci mai multe drumuri, să vezi ce înseamnă, care sunt noutăţile, unde îţi sunt actele, ce mai trebuie să transmiţi. E multă bătaie de cap“, spune şi un director financiar. Pe de altă parte, sistemul de declaraţii şi plăţi online, care ar urma să fie operaţional pentru toate firmele mijlocii din ţară până la finele anului, nu a fost o experienţă plăcută pentru marii contribuabili, care îl pot deja utiliza. De multe ori, a fost nevoie ca originalul completat pe hârtie să fie transmis prin poştă sau să fie dus la sediul administraţiei, pentru că, potrivit calculatorului, plata nu se făcuse sau declaraţia nu fusese completată. „În loc să se concentreze asupra prelucrării cât mai intense şi mai rafinate a informaţiilor aflate la dispoziţia administraţiei fiscale, aceasta continuă politica de autosufocare cu documente suplimentare. Acestea, de cele mai multe ori, dublează informaţiile existente. Situaţia trimestrială a facturilor emise, declaraţiile informative privind TVA, dublarea informaţiei privind obligaţiile de plată şi sumele achitate pentru contribuţiile sociale sunt doar câteva exemple“, susţine Justinian Cucu, Global Tax Management. 

Noutăţi fiscale

MARTIE De la sfârşitul acestei luni, firmele mijlocii din Capitală vor putea depune declaraţiile şi face plăţile online.

ONLINE Aşa se vor plăti toate tipurile de impozite – pe venit, profit, TVA. Se vor putea depune declaraţii ca Declaraţia 100, privind obligaţia de plată la bugetul general consolidat, declaraţia 101, privind impozitul pe profit, Declaraţia 120, privind accizele, Declaraţia 300 – decontul de TVA, Declaraţiile recapitulative etc.

2007 Până la sfârşitul acestui an, Fiscul are intenţia de a crea o bază de date cu speţe – soluţii fiscale elaborate de Finanţe sau de consultanţi.

Fiscul aşteaptă reclamaţii

«Ştiu că sunt probleme în teritoriu! Dar cer firmelor care se confruntă cu greutăţi să ne facă sesizări şi reclamaţii la sediul ANAF, pentru că aşa vom putea lua măsuri! Noi vom încerca, până la 20 aprilie, să transferăm toate datele.»

Daniel Chiţoiu, Vicepreşedinte ANAF