Cea mai frecventa compensare este de mica valoare, adica anularea obligatiilor de plata reciproce sub 100 milioane lei.
„Din punctul de vedere al firmei mici si mijlocii furnizoare de produse si/sau servicii, compensarea este un compromis fortat de nefunctionare a economiei nationale. Este o solutie acceptata, de cele mai multe ori, nedorita”, spune Florin Bosinceanu, director general al SC General Service SA Bucuresti, o firma de service pentru masini-unelte. In majoritatea cazurilor, aceasta firma este persoana juridica initiatoare, cea care solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul unui act de compensare.
In 1997, filiala Oradea a General Service a avut de incasat de la Someta SA Tasnad aproximativ 73 milioane lei, contravaloarea reparatiilor si pieselor de schimb. A primit un ordin de compensare in energie electrica, de 25 de milioane si tabla TDA (tabla decapata ambutisabila), in valoare de 30 milioane.
Oua in loc de bani
In 1998, Exploatarea Miniera Sarmasag si-a achitat datoria de 55 milioane de lei catre aceeasi filiala oradeana, printr-un ordin de compensare in energie electrica in valoare de 50 milioane. Agromec Sanmartin si-a anulat datoria de 17 milioane, de anul trecut, prin prelucrari mecanice si piese de schimb pentru General Service. „Compensarea e buna daca persoana juridica initiatoare primeste energie electrica, materie prima sau semifabricate pentru productia proprie. Se practica la o scara destul de larga si o solutie „hibrida”: primesti bani, mai putini, necesari „traiului zilnic” al firmei si produse. Aceste produse sunt vandute si sumele incasate, mai consistente, se indreapta spre platile importante: furnizori majori, salarii, obligatii fiscale”, explica unul dintre actionarii firmei de service. Avicola SA Oradea si-a achitat o jumatate din datoria de 40 milioane lei catre SC General Service SA, cu carne de pui si oua. Aceste produse, destul de cautate pe piata, au fost vandute la diversi agenti economici. „Am dat carnea si ouale la pretul Avicolei, deoarece firmele carora le-am vandut produsele nu aveau nici un interes sa cumpere de la noi, aici in oras. Putem considera ca firma noastra a iesit in pierdere pentru ca nu ne-am putut acoperi transportul produselor”, precizeaza acelasi actionar.
De multe ori, compensarea creste cheltuielile firmei initiatoare. Pentru ca produsele primite „la schimb” sa poata fi vandute, e necesara o prospectare a pietei, operatiune care necesita cheltuirea de fonduri.    

Compensarea este folosita de catre firmele mici si mijlocii pentru ca permite anularea datoriilor – a sumelor de incasat – de la un beneficiar prost platitor sau neplatitor la unul sau mai multi beneficiari platitori.

Lieco Trading SA Bucuresti este o societate pe actiuni infiintata in anul 1994, avand ca principal obiect de activitate aprovizionarea cu materii prime si materiale a fabricilor din industria lemnului si desfacerea pe piata interna si externa a produselor acestora. Lipsa de lichiditati a partenerilor de afaceri ai acestei firme a facut ca decontarea unei importante parti din contravaloarea materiilor prime si a materialelor furnizate sa se faca prin operatiuni de compensare. Uneori a fost necesar sa se recurga la circuite de compensare, adica la operatiuni de compensare „in cascada”. Lieco Trading a livrat materii prime catre fabrica de PAL din cadrul SC Pamof SA Curtea-de-Arges. Firma bucuresteana a fost platita in PAL (materie prima pentru industria mobilei). Din cauza ca nici PAL nu se putea valorifica prin incasare directa, era furnizat beneficiarilor prin compensare cu mobila, care era valorificata pe piata interna si la export. Uneori, chiar si comercializarea mobilei facea obiectul unei a treia etape de compensare cu diverse produse.
Livrarile de materii prime catre Pamof SA se compenseaza atat cu PAL, cat si cu mobila din productia proprie si cu prestari de servicii. Firma bucuresteana punea la dispozitia fabricii de mobila busteni care erau prelucrati la Curtea-de-Arges in furnire estetice.
Compensari inregistrate in contabilitate
„Acest gen de operatiuni prezinta unele dezavantaje legate in principal de durata relativ mare a ciclului de finantare, cat si de fiabilitatea scazuta, invers proportionala cu numarul de unitati implicate. Pe de alta parte insa, este notabil un efect pozitiv, indirect. Am fost nevoiti sa facem eforturi deosebite pentru a vinde la export cea mai mare parte a produselor pe care le-am obtinut prin compensare. Intrucat si pe pietele externe multi producatori romani au deja parteneri traditionali, a trebuit sa facem eforturi in sensul de a deschide noi piete”, spune Adrian Limban, director general Lieco Trading. Au existat si situatii in care partenerii externi ai firmei bucurestene, furnizori de materii prime, au colaborat eficient in activitatea de promovare a produselor romanesti pe respectivele piete. Ca urmare, unele fabrici de mobila exporta, in momentul de fata, produse pe piete pe care nu erau prezente.
Volumul operatiunilor de compensare depinde de la un partener la altul. Acesta oscileaza intre cateva sute de milioane si aproximativ patru miliarde lei anual. Circa doua treimi din aceste valori se regasesc in exporturi. „Toate operatiunile de compensare se inregistreaza in contabilitate, in conformitate cu actele normative ce reglementeaza in prezent acest tip de operatiuni”, precizeaza Adrian Limban.