Saptamana trecuta, viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, atragea atentia asupra faptului ca deficitul balantei comerciale provoaca ingrijorare oficialilor BNR, fapt care ar putea determina banca centrala sa incerce sa puna frane creditarii din sectorul neguvernamental. Intr-adevar, creditul neguvernamental in lei la sfarsitul lunii aprilie 2003 a crescut cu 21% fata de decembrie 2002, iar cel in valuta cu 11%, in aceleasi conditii comparabile. In termeni reali, cresterea inregistrata de creditele in lei in perioada ianuarie – aprilie 2003 a fost de 51,5%. Raportat la o perioada anualizata, mai 2003 fata de mai 2002, creditul neguvernamental a crescut cu aproximativ 30%. Daca mai luam in calcul si faptul ca ponderea creditului in produsul intern brut este de numai 12% fata de economiile dezvoltate, unde ponderea acestuia ajunge pana la 70% sau chiar mai mult, riscul creditarii nu pare sa ameninte prea serios economia.
Bancherii sunt de parere ca o franare a creditarii in acest moment nu este bine venita, cu atat mai mult cu cat majoritatea bancilor au avut grija sa-si atraga suficiente resurse care sa sustina creditarea, in special cea ipotecara. Nenumarate linii de finantare externe au fost deschise de bancile comerciale pentru a acoperi necesarul de lichiditate. Bogdan Baltazar, presedintele BRD, crede ca viceguvernatorul a vrut, probabil, sa traga un semnal de alarma pentru bancile care s-au expus acordand nejustificat de multe credite.
Victor Andrei, trezorierul Citibank, apreciaza ca avem de-a face cu o crestere a creditului in valuta mai ales contractat de marile corporatii care, in conditiile unei inflatii scazute si ale unei curbe lente de depreciere ale cursului, nu mai cuantifica riscul valutar. Se creeaza astfel premisele ca marile companii sa se imprumute in valuta, uitand ca nu au incasari in valuta. Pe de alta parte, Baltazar explica si un alt aspect referitor la creditarea marilor companii: ,,Daca aceste credite se duc in partea sanatoasa a economiei, nu am ajuns la pragul in care creditarea sa reprezinte un pericol pentru economie. Din contra, daca ea se indreapta catre sectorul privat, care da semne ca a inceput sa se intareasca, efectele creditarii vor fi benefice.,,
Pe de alta parte, oficialul BNR s-a plans de cresterea importurilor in detrimentul exporturilor, cu 460 de milioane de dolari, inoculand astfel ideea ca lichiditatile injectate in economie au condus la aceasta crestere a importurilor. Cu toate acestea, finantari pentru dezvoltarea segmentului de IMM-uri sunt anuntate tot mai des de catre PHARE, Banca Mondiala sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Dan Ostahie, director general la reteaua de magazine Altex, merge mai departe si arata ca din structura importurilor din ultimele luni, 25% au fost importuri de utilaje si tehnologie moderna, fenomen pozitiv pe termen lung, deoarece este de asteptat sa conduca la dezvoltarea productiei.
Un alt aspect ingrijorator pentru BNR pare sa fie si deficitul de cont curent, 546 milioane de euro la sfarsitul lunii aprilie 2003, fata de 543 milioane de euro in aceeasi perioada a anului trecut. Acest fapt i-a determinat pe oficialii BNR sa revizuiasca tinta de apreciere a leului in termeni reali de la 3-4%, cat era prognozat initial, la 2% sau chiar sub 2%, pana la sfarsitul anului.

Explozie la credite ipotecare si de consum

Cererea din partea persoanelor fizice, departe de a fi acoperita complet. O data cu scaderea dobanzilor bancare la imprumuturi, magazinele care vand produse electronice si electrocasnice au fost luate cu asalt, iar pe piata imobiliara preturile au crescut rapid, impinse de cererea mare pentru locuinte achizitionate pe credit.
Conditiile mai avantajoase la creditele in valuta, unde ratele lunare de rambursat sunt mai mici in primii ani decat la cele in lei, au determinat populatia sa prefere tot mai mult imprumuturile in euro sau dolari. Aceasta chiar daca, de multe ori, cei care au contractat astfel de credite obtin venituri in lei. In lunile de depreciere constanta a dolarului, persoanele care au luat imprumuturi in moneda americana au iesit chiar in castig, insa guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a avertizat in cateva randuri asupra riscului de schimb valutar, care ar putea intoarce oricand situatia. Primele semne de redresare a dolarului au aparut deja.
Temandu-se de riscul de neperformanta a creditelor in valuta, bancherii si-au luat masuri de precautie, solicitand persoanelor cu venituri in lei sa aiba venituri de doua ori mai mari decat rata lunara de rambursat, plus o marja de risc valutar ce poate merge pana la 30%. Cel putin la nivel declarativ, sfatul bancherilor a fost intotdeauna: daca aveti venituri in lei, imprumutati-va tot in lei. Cu toate acestea, imprumuturile bancare in euro sau dolari obtinute de populatie au crescut cu 40% in primele luni ale anului, pana la echivalentul a aproape 8.000 miliarde de lei, in timp ce cresterea creditelor in lei (ramase majoritare cu un total de aproape 15.000 miliarde de lei) nu a depasit 24% in aceeasi perioada.
Descurajarea creditelor ameninta vanzarile
Este insa aceasta crestere a creditelor luate de populatie de natura a crea ingrijorari reale? Cel putin pana in prezent, indicatorii de prudentialitate bancara nu arata o deteriorare semnificativa, creditele restante sau indoielnice ramanand limitate. Oamenii de afaceri sunt de parere ca, dimpotriva, o descurajare a creditarii ar face sa dispara multe din beneficiile aduse pana acum de cresterea acesteia. ,,Ingreunarea modalitatilor de acordare a creditelor va stagna cresterea economica. Ar insemna o scadere a vanzarilor, iar faptul ca multe dintre produsele pe care nu le von vinde sunt fabricate in Romania, ca Arctic sau Zanussi, va contribui la caderea productiei,,, spune Dan Ostahie, director general Altex.
Aglomeratia care nu a disparut din magazinele ce vand in rate bunuri de folosinta indelungata arata ca cererea de credite pe termen scurt va ramane inca mult timp ridicata. si mai evidenta este situatia in cazul creditelor ipotecare pe termen lung. Desi cresterea acestora in ultima perioada a aruncat in aer preturile pe piata imobiliara, cererea de locuinte (in special pentru apartamente cu preturi medii) nu s-a diminuat, preturile mentinandu-se la aceleasi cote. De altfel, cele mai multe imprumuturi bancare au fost acordate populatiei pe termen lung (22.320 miliarde de lei la finele lunii aprilie, fata de 6.230 miliarde de lei pe termen scurt), ponderea in cadrul acestora fiind detinuta de creditele ipotecare.

O mare parte din credite s-a dus pe importuri

Desi a crescut deficitul contului curent, firmele au nevoie de echipamente pentru dezvoltare. Ingrijorarea fata de legatura dintre cresterea creditelor si cea a importurilor este considerata nejustificata de oamenii de afaceri. Acestia apreciaza ca fiind mult mai importanta nevoia de finantare.

Mai putin spectaculoasa decat in cazul persoanelor fizice, cresterea creditelor contractate de agentii economici a avut si un impact nedorit asupra deficitului de cont curent, contribuind la majorarea importurilor. In primele patru luni ale anului, imprumuturile in lei ale companiilor cu capital privat de la banci insumau 49.956 miliarde de lei, cu 16% mai mult decat la inceputul anului, iar cele in valuta se ridicau la 89.011 miliarde de lei, in crestere cu opt procente.
O mare parte din sumele imprumutate au fost folosite de companii pentru achzitii de utilaje si materii prime din strainatate, in aceeasi perioada consemnandu-se o adancire a deficitului de cont curent, in special sub influenta deficitului balantei comerciale. Pana la finele lunii mai, diferenta dintre importuri si exporturi a urcat la 2.007,9 milioane de dolari, comparativ cu 1.435 milioane de dolari in primele cinci luni ale anului trecut. In aceasta perioada, importurile au insumat 8.771 milioane de dolari. Cu 23,1% din acesti bani s-au achizitionat insa masini, aparate si echipamente, de care firmele au nevoie pentru dezvoltare si care sunt folosite inclusiv pentru productia destinata exportului. Alte 15,8 procente au finantat achizitia de produse minerale folosite ca materii prime. r
Potrivit presedintelui grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, orice incercare de a descuraja creditarea interna si externa ar fi o greseala din partea autoritatilor, in conditiile in care economia romaneasca are nevoie de finantare. In absenta creditelor, putine companii romanesti au gasit resurse proprii pentru a dezvolta productia si a sustine cresterea economica.r
In cazul agentilor economici, desi imprumuturile in valuta le depasesc aproape de doua ori pe cele in lei, cresterea pe primele patru luni s-a situat la jumatatea celei inregistrate de creditele in moneda nationala. Riscul de schimb valutar poate afecta, la fel ca in cazul persoanelor fizice, acele companii care contracteaza imprumuturi in dolari sau euro fara a avea venituri in valuta din exporturi. r
Cresterea creditelor restante este insa mai ingrijoratoare in cazul celor contractate in lei de firmele private. Acestea insumau, la finele lunii aprilie, 59.130 miliarde de lei (57.397 miliarde de lei pe termen lung si 1.733 miliarde de lei pe termen scurt), aproape de doua ori mai mult fata de inceputul anului. In aceeasi perioada, creditele restante in valuta pe termen lung reprezentau 479 miliarde de lei (fata de 169 miliarde de lei in decembrie 2002), iar cele pe termen scurt 1.862 miliarde de lei (fata de 1.379 miliarde de lei).r
r
Creditul neguvernamental in cifrer
r
• In primele cinci luni ale anului, bancile comerciale au dat credite neguvernamentale in lei si valuta cu 33% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecutr
• Numai in luna mai a acestui an, creditul in lei a crescut in termeni reali cu 8,8% fata de luna mai 2002, in timp ce creditul in lei pentru primele patru luni a inregistrat o crestere de 21% si de 51,5%, in termeni reali in primele cinci luni ale anului.r
• Creditul neguvernatmental in valuta a crescut cu 11% in primele patru luni ale anuluir
• Cresterea creditului neguvernamental in 2001 a fost de 21%, in 2002 de 29%, iar ingrijorarea BNR provine din faptul ca la nivelul anului 2003, cresterea ar putea depasi 30%r
• Creditele pentru populatie in lei au crescut in primele patru luni ale anului cu 23%, iar cele in valuta cu 40%r
• Creditele in lei pentru agentii economici, negarantate de stat, au crescut cu 16%, iar cele in valuta cu numai 8%, tot in primele patru luni ale anuluir
• Ponderea creditului neguvernamental in PIB a ajuns la numai 12%. Comparativ cu alte tari dezvoltate, unde ponderea acestuia este de peste 70%, cresterea inregistrata in Romania este nesemnificativar
• Valoarea creditelor acordate de bancile comerciale agentilor economici cu capital majoritar privat a fost la sfarsitul lunii aprilie a acestui an de 43.544,4 miliarde lei, comparativ cu 36.705,8 miliarde lei la sfarsitul lunii aprilie 2002r
• Valoarea creditelor acordate de bancile comerciale agentilor economici cu capital majoritar de stat la sfarsitul lunii aprilie 2003 a fost de 7.241,6 miliarde lei, comparativ cu 4.383,4 miliarde lei in aceiasi luna a anului trecutr
• Deficitul balantei comerciale in luna mai anul curent a fost de 460 milioane dolari. Deficitul a fost dat de o crestere mult mai accentuata a importurilor, in detrimentul exporturilor.r
r
Metodele prin care BNR ar putea frana creditarea sunt extrem de costisitoarer
r
BNR are la dispozitie cel putin trei parghii monetare prin care ar putea frana creditarea:r
r
• Restrangerea lichiditatilor din piata. Pentru a face acest lucru, Banca Centrala ar trebui sa-si asume niste costuri deosebit de ridicate, un procentaj de dobanda de aproximativ 20% pentru depozitele atrase de BNR. Lichiditatea in piata este oricum restransa la ora actuala, cu atat mai mult cu cat in ultima perioada BNR a atras circa 40.000 de miliarde de lei pentru care plateste dobanzi de 18%-18,5%.r
r
• Dobanzi mai mari la titlurile de stat. In conditiile in care dobanzile la titlurile de stat s-ar apropia la randul lor de 18% si chiar 20%, pentru bancile comerciale ar fi mai sigur si mai rentabil chiar sa-si plaseze banii in titluri de stat (situatia din1997-2000), decat sa ofere credite pe termen lung sau mediu cu o anumita cota de risc pentru dobanzi de 24%-25%.r
r
• Actiune pe cursul de schimb. Deprecierea monedei nationale ar atrage intr-adevar fie incapacitatea de plata a debitorilor, fie o reticenta mai mare in fata creditelor, in special a celor in valuta, atat timp cat remuneratia – si a persoanelor fizice, si a celor juridice – este preponderent in lei. Totusi o depreciere mai mare decat cea prognozata, dupa ajustarea de saptamana trecuta, ar putea genera riscuri inflationiste, fapt pe care banca centrala nu si-l poate permite.