Pentru prima oara in istoria Fiscului, presa a vuit de declaratiile asumate ale catorva persoane din interior. Curtea de Conturi a dezvaluit nereguli, iar ministerul transmite revistei Capital ca „acuzatiile se confirma partial”. Trei la inceput, acum intreg Serviciul de executare silita povesteste despre incasarea datoriilor: „dar nu v-au spus sefii dvs. ca
s-a rezolvat?”, „directorul dvs. e cenzor la noi”. Cu un telefon, sefii ii chemau inapoi urgent, iar cand venea Curtea, ii scoteau la inaintare.
Instaurata de liberali, directoarea Doina Popescu a Finantelor Capitalei a fost aproape cinci ani cabinetul numarul 1 al afacerilor. Nici ministrul nu a putut sa o urneasca. In noiembrie anul trecut, Tanasescu era satul de problemele de la Capitala: „Va dau doua saptamani sa va gasiti alt loc de munca”, iar directoarea: „sa vedem noi cine e mai tare” – povestesc surse din minister.
Directoarea e in continuare la post, insa ministrul i-a luat o parte din putere. Firmele mari vor tine direct de minister. La Capitala, un adjunct a fost sacrificat. Altul va scurtcircuita firul rosu: directoarea Popescu va avea colega la firmele mari o fosta subalterna.
Hotul striga „hotii”
Cu 40.000 de procese pe rol, Fiscul mai are timp sa se ocupe de cazierele fiscale ale altora. Cazierul fiscal va pune stampila infractiunii pe activitatea unor firme si pe cea a proprietarilor. Neregulile din ograda Fiscului arunca o umbra de neincredere si teama asupra a ceea ce ar putea sa iasa din evidentele fiscale.In cazierul fiscal inspectorii vor inscrie 34 de tipuri de infractiuni. Intocmirea incompleta a evidentei contabile, evaziunea fiscala, nedeclararea veniturilor impozabile, declararea fictiva a sediului unei societati comerciale, instrainarea activelor in caz de faliment sunt doar cateva dintre ele. Li se adauga contraventii ca fabricarea, comercializarea fara autorizatie a unor produse, producerea de alcool fara supraveghere fiscala, neutilizarea documentelor fiscale speciale. Scopul declarat este evidentierea evazionistilor de tot soiul, modelul de inspiratie este cel din Austria, a doua tara europeana dupa Franta in care exista institutia cazierului fiscal.
Cata incredere pot avea firmele romanesti in corectitudinea acestor date, cand nu mai cred in ele nici functionarii? Trei reprezentanti de la Executare Silita din Finantele Publice Bucuresti (DGFP) au sesizat Parchetul National Anticoruptie cu privire la o serie de ilegalitati. „Lipsesc dosare fiscale de executare silita, conducerea favorizeaza anumiti agenti economici, tinand dosarele la semnat cu lunile, dar nimeni nu ia nici o masura”, spune Adrian Conac, seful Executarii Silite. „Exista note interne care semnaleaza ca lipsesc in intregime dosare fiscale, iar hartii suspectate de fals (au acelasi numar de inregistrare) sterg din registre datorii”, spune si Emil Gaina, consilier DGFP Bucuresti. Capital a relatat pe larg despre acestea inca de acum cateva luni, la care se adauga relatarile recente ale intregii prese. Insotite de dovezi, dezvaluirile erodeaza increderea firmelor in instrumentele pe care Ministerul Finantelor Publice (MFP) incearca sa le introduca: cazier fiscal, lista datornicilor. Firmele se tem ca acestea vor fi intoarse impotriva lor si nu este exclus sa fie folosite pe criterii politice.
Gheorghe Oana, secretar de stat in MFP, spune ca „nu vor fi inscrise in cazier decat faptele definitive”, mai ales ca exista 40.000 de procese contra Finantelor Publice. Una dintre marile probleme este superficialitatea controlului intern, intrucat, explica Mihai Spranceana, director audit MFP, „daca pana in 1999 exista revizie fiscala, ulterior verificarea activitatii inspectorilor se facea de catre doi oameni, prin sondaj pe zece cazuri, fata de zeci de mii de debite urmarite”.
In tara, responsabilii din Finantele Publice stiu foarte putin despre cum vor tine cazierul fiscal, intrat in vigoare la 8 septembrie 2002. „Asteptam instructiuni de la Finante, in acest moment nu stim nici ce oameni vor lucra, nici cu ce, noi abia avem doua calculatoare, iar cazierul fiscal inseamna in primul rand evidenta computerizata”, spune Valeria Pena, director de audit, DGPP Teleorman. Cat despre soft, este inca in faza de teste. Astfel ia startul cazierul fiscal.
Bilele negre din cazierul fiscal
· evidenta contabila incompleta, in scopul impiedicarii verificarilor financiar-contabile;
· evaziune fiscala, contabilitate dubla;
· distrugerea actelor contabile, a memoriilor aparatelor de marcaj sau de taxat;
· nedeclararea veniturilor impozabile
· sediu fictiv.
Efectele perverse ale cazierului fiscal
· complicarea formalitatilor de inregistrare a firmelor;
· cresterea volumului muncii de birou a functionarilor Fiscului in defavoarea celei de teren;
· dublarea legislatiei in vigoare.
Ministerul Finantelor precizeaza:
· Scopul cazierului fiscal: prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si intarirea administrarii impozitelor si taxelor prin identificarea contribuabililor cu risc fiscal ridicat;
· Legea interzice infiintarea societatilor comerciale in cazul in care proprietarii au in cazierul fiscal fapte de natura penala.
Falsuri la fisc?
Doua hartii cu acelasi numar de inregistrare, (3801), ambele din 9.02.02, apar in
evidentele DGFP
Bucuresti. Una vorbeste de 46 de dosare ale
datornicilor, cealalta le sterge din condei. Directoarea generala Doina Popescu pretinde ca nu a vazut aceste hartii, dar Emil Gaina o contrazice: „semnatura ei apare pe adrese,,. Nu este un caz izolat, Jurnalul National
a publicat recent o alta mostra de presupus fals, de la sectorul 6.
