Zeci de scrisori trimise de catre compartimentele de evidenta militara ale primariilor de sector mai multor firme din Capitala au bulversat in ultimul timp oamenii de afaceri. In adresele cu pricina sunt solicitate o serie de informatii extrem de precise cu privire la afacerea desfasurata de companii. Autoritatile locale invoca in preambulul scrisorii doua legi in vigoare privind planul de mobilizare a economiei nationale. In fata unei astfel de scrisori, multi oameni de afaceri au ramas mirati si nedumeriti. Ce este acela un plan de mobilizare? De ce este necesar sa furnizam noi aceste date, atata timp cat exista o baza de date a Registrului Comertului, care este publica? La ce sunt folosite toate aceste informatii? Sunt doar cateva intrebari pe care si le-au pus agentii economici. Gandurile lor s-au indreptat, imediat, spre iminenta campanie electorala. ,,Ma gandesc ca a inceput deja campania electorala si vor sa stie ce, de unde si cum sa obtina resurse,,, ne spune suparat Sorin Patrascu, directorul unei brutarii din Bucuresti. Nici oamenii de afaceri care cunosc legislatia in vigoare, si anume Legea nr. 73/1995 (privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare in situatii de criza si in timp de razboi) nu sunt convinsi ca informatiile foarte detaliate cerute de autoritati despre firmele lor sunt destinate acestui scop. ,,Nu inteleg de ce este necesar sa dau cifra de afaceri si capitalul social (desi ele sunt publice). Pentru a concura la aplicarea planului de mobilizare, agentii economici trebuie alesi dupa bunurile si serviciile pe care le realizeaza, si nu dupa cifra de afaceri,,, sustine reprezentantul unei firme care doreste sa-si pastreze anonimatul.
Pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare nu este un proces care se aplica de azi, de ieri. Exista in mai toata lumea legi care reglementeaza aceasta activitate. Prima lege care a initiat acest proces in Romania a intrat in vigoare in 1903. De atunci si pana in prezent au aparut sute de modificari si zeci de alte reglementari la legea initiala. Ultima a fost promulgata acum opt ani (Legea nr. 73/1995). Ce inseamna, practic, acest proces? O evaluare a potentialului economic si uman al tarii in timp de pace sau, mai bine zis, o identificare a institutiilor publice si a agentilor economici privati sau de stat, care pot si au capacitatea de a asigura bunurile si serviciile solicitate de Armata si populatie in situatii de criza (dezastre, calamitati) si in timp de razboi. Identificarea agentilor economici nu este un proces deloc usor. Autoritatile locale se lovesc de reticenta acestora in a furniza datele necesare. ,,Firmele nu sunt cooperante. Trei sferturi din scrisorile recomandate trimise catre agentii economici din sectorul 3 s-au intors inapoi,,, ne spune Gabriela Stancu, responsabil cu evidenta militara din primaria sectorului 3 al Capitalei.
In opinia directorului Cornel Pelinaru, de la Directia de Mobilizare a Economiei si Pregatirii Teritoriului pentru Aparare, din cadrul Prefecturii Bucuresti, ,,cooperarea cu unii agenti economici este foarte buna,,, insa recunoaste ca ,,reticenta altora este cauzata si de insuficienta cunoastere si interpretarea gresita a legislatiei in domeniu,,. Pe de alta parte, Pelinaru sustine ca si ,,lipsa de motivatie in a contribui la realizarea unor activitati neremunerate,, ar fi una din cauzele pentru care firmele nu raspund solicitarilor. Conform datelor furnizate de Cornel Pelinaru, din cele aproximativ 75.000 de firme inregistrate in Bucuresti au fost selectionati 164 de agenti economici carora li s-au predat deja caietele de mobilizare, in care se stabilesc sarcinile ce revin fiecarei firme in parte. ,,Datele primite de la agentii economici si institutiile publice se constituie intr-o baza de date care concura la realizarea bunurilor si serviciilor necesare Sistemului National de Aparare si consumului populatiei. Aceste date intra sub incidenta Legii informatiilor clasificate. Deci ele au caracter secret. Pana in prezent nu au existat cazuri de divulgare a acestor informatii, iar aceasta Lege a informatiilor clasificate a fost respectata cu mare strictete,,, sustine colonel Alexandru Manafu, consilier al Oficiului de Stat pentru Probleme Speciale (OFCSPP).
Rolul foarte important al agentilor economici intr-o situatie de criza nu trebuie ignorat. Insa reticenta oamenilor de afaceri in furnizarea de informatii despre activitatea firmelor lor pare sa fie indreptatita. Ei nu sunt obligati sa stie sau sa aiba acces imediat la lege pentru a putea afla de ce este necesara trimiterea acelor date. Multi dintre ei nu cunosc nici faptul ca legea prevede sanctiuni pentru cei care nu coopereaza. Poate daca alaturi de lista cu datele solicitate semnatarii scrisorii trimiteau si cateva explicatii din lege, referitoare la responsabilitatile pe care le au agentii economici in planul de mobilizare a economiei, si explicau de ce este necesara identificarea firmelor care pot ajuta economia la caz de nevoie, oamenii de afaceri reactionau altfel.
,,Este adevarat ca anumite prevederi ale Legii nr. 73/1995 au produs dezechilibre intre obligatiile si drepturile autoritatilor publice si cele ale agentilor economici. Din acest punct de vedere si in contextul armonizarii legislatiei in perspectiva integrarii tarii noastre in NATO si UE, am initiat un nou proiect de lege. Ca noutate se va introduce un contract-cadru intre OFCSPP si agentii economici pentru realizarea prevederilor Planului de pregatire a economiei,,, ne-a declarat Alexandru Manafu.
Informatiile pe care trebuie sa le ofere firmele
Agentii economici sunt solicitati sa furnizeze, in termen de cinci zile de la data primirii scrisorii, urmatoarele informatii:
· date referitoare la firma si la punctele de lucru:
· numele exact al firmei, adresa, cod fiscal;
· numele, adresa si telefonul de la domiciliul persoanelor din conducere;
· profilul de activitate;
· gama de produse care fac obiectul de activitate;
· suprafata spatiilor de desfacere, depozitare si productie;
· capacitatea si cantitatea de productie;
· capitalul social,
· cifra de afaceri;
· numarul de angajati.
