Anne-Sophie Bailly, redactorul șef al publicației Le Vif a comentat ultimele discursuri ale Ursuley von Der Leyen. Potrivit acesteia, președintele Comisiei Europene are deja planurile bine stabilite, însă contează și opinia statelor membre.
Din discurs în discurs, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, indică limpede calea pe care a ales-o pentru o Europa verde, digitală, rezilientă. Mai umană, de asemenea, în politica sa migratorie. Rămâne de văzut dacă statele o vor urma.
LE VIF (Belgia), 17 septembrie 2020 – Voluntară și orientată hotărât spre ziua de mâine. Primul discurs despre starea Uniunii al Ursulei von der Leyen se înscrie pe linia celui pe care ea l-a rostit la prezentarea planului de relansare post-Covid al Uniunii NextGenerationUE. Firul roșu este același: să se creeze o Europă mai verde, mai digitală, mai rezilientă. Mai umană, de asemenea, în politica sa migratorie, cu promisiunea de a revizui regulamentul Dublin.
Președinta Comisiei a anunțat, cum era și de așteptat, o creștere a obiectivului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la -55% față de nivelul din 1990, față de un alt obiectiv fixat la -40%, țintind neutralitatea de carbon în 2050.
Așa cum se prevedea, un capitol mare a fost consacrat viitorului unei Europe digitale, cu obiective ambițioase în termeni de cloud, inteligență artificială, 5G, identitate digitală. Totul susținut de un buget corespunzător, de vreme ce o cincime din sumă va fi alocată acestor obiective.
Ce se întâmplă cu politica sanitară
Natural, o mare parte a discursului s-a focalizat pe sănătate. Criza coronavirusului scoțând în evidență imposibilitatea Europei de a face față eficient și coordonat unei asemenea pandemii. Întărirea politicii sanitare comune va fi deci logic un alt obiectiv prioritar al Comisiei. În orice caz, în cadrul restrâns pe care i-l permit tratatele.
Căci în ciuda optimismului afișat de președintă și a firului roșu evident pe care îl țese cu toată voința din discurs în discurs, spațiul permis de Tratate și voința statelor de a duce la bun sfârșit aceste politici vor transforma aceste ambiții în ceva concret. Sau nu.
Și viteza cu care au fost scoase abacele – belgiene în special – pentru a calcula câte ființe omenești vor fi primite după incendiile care au zguduit tabăra de refugiați de la Moria, nu este semnalul cel mai încurajator.