Fiscalitatea se extinde haotic la mai multe venituri

Guvernul vrea să impoziteze toate veniturile, afectând milioane de cetăţeni, pentru a salva 10.000 de bugetari. În viziunea sa, impactul este minor, pentru că afectează doar persoanele fizice. Un proiect de modificare a Codului fiscal, prin care orice facilitate acordată la impozitarea veniturilor este anulată, arată că bugetul va încasa în urma acestor măsuri 855 milioane de lei (0,17% din PIB) în a doua jumătate a anului. Comparativ, suma este aproape echivalentă cu cea primi

Guvernul vrea să impoziteze toate veniturile, afectând milioane de cetăţeni, pentru a salva 10.000 de bugetari. În viziunea sa, impactul este minor, pentru că afectează doar persoanele fizice.

Un proiect de modificare a Codului fiscal, prin care orice facilitate acordată la impozitarea veniturilor este anulată, arată că bugetul va încasa în urma acestor măsuri 855 milioane de lei (0,17% din PIB) în a doua jumătate a anului. Comparativ, suma este aproape echivalentă cu cea primită de angajaţii din Ministerul Finanţelor anul trecut, sub forma unor stimulente financiare sau cu fondurile de salarii a două dintre servicii, SRI şi SIE.  Cârpirea bugetului cu cele 855 milioane lei se face prin sacrificarea unor venituri mărunte, obţinute de milioane de cetăţeni care beneficiază de tichete de masă, cadou, de creşă şi de vacanţă sau care au economisit şi au făcut depozite în bănci.

De exemplu, suma care ar urma să fie colectată din impozitarea dobânzilor este 217 milioane lei, iar cea din impozitarea tichetelor de creşă este de-a dreptul derizorie, zece mii de lei. Şi toate acestea sub umbrela principiului că toate veniturile trebuie taxate, principiu care sună bine în teorie. Însă, neimpozitarea dobânzilor şi a câştigurilor de capital a fost acordată pentru contracararea efectelor crizei asupra cetăţenilor, dar şi a sistemului financiar, iar tichetele reprezintă bonusuri pentru angajaţi care, în cazul în care sunt impozitate, nu se mai justifică. Cu cinism, Ministerul Finanţelor susţine, acum, că taxarea lor va influenţa pozitiv economia. Motivaţia instituţiei este contradictorie. Pe de o parte, afirmă că „în primul rând asigură venituri pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii programate, fără creşterea deficitului bugetar“, iar pe de alta, că „fără veniturile suplimentare, ar fi fost afectate circa 10.000 locuri de muncă“.

Iniţiatorii proiectului se pierd în explicaţii şi ajung la concluzia că, „având în vedere că cele mai multe dintre măsuri vizează persoanele fizice, impactul asupra mediului de afaceri este nesemnificativ“.

Pe când majorarea taxelor?

Dincolo de confuzia în motivarea proiectului şi sumele rizibile care ar urma să se strângă la buget, intenţiile Guvernului lasă să se vadă lipsa de coerenţă în adoptarea unor decizii, iar tema majorării taxelor devine mai presantă ca niciodată. Deocamdată, Guvernul dă asigurări că TVA şi cota unică rămân neschimbate în acest an.

Atât în scrisoarea către Fondul Monetar Internaţional, cât şi în discursurile publice ale oficialilor, se regăseşte aceeaşi exprimare echivocă referitoare la creşterea fiscalităţii în anii următori. Guvernatorul Mugur Isărescu a dat ca fiind probabilă o astfel de decizie, iar ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, a evitat să se pronunţe pe un termen mai lung decât sfârşitul acestui an.

Lipsa de soluţii a Guvernului induce incertitudine atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri, făcându-i pe toţi să se întrebe cât va mai rezista sistemul actual de taxe.