dezvoltarea rurala. Franz Fischler, seful expertilor europeni cu care romanii si-au negociat viitorul agriculturii, le dezvaluie cititorilor Capital riscurile si avantajele pietei din care Romania va face parte curand.Capital: Domnule Fischler, stiti ce inseamna agricultura de subzistenta, ati practicat-o dvs. insiva candva, ati fost martorul direct al disparitiei ei. Ce se va intampla in Romania?
Franz Fischler: Scenariul se va repeta. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fermele de subzistenta se vor imputina, iar cei al caror trai zilnic depinde de acestea vor avea si alte surse de venituri.
Capital: Comisia Europeana a recunoscut Romaniei statutul de economie de piata functionala. Agricultura romaneasca face parte din aceasta economie?
Franz Fischler: Comisia Europeana a avut in vedere ca functionarea economiei nu este sustinuta, ca in trecut, de ajutoare din partea statului, ca exista un minim de concurenta si ca mecanismele necesare functionarii pietei libere au fost create. Dar toate acestea nu inseamna ca economia romaneasca este la nivelul celor din Uniunea Europeana. Aici se ridica problema daca veti putea face fata concurentei de pe piata europeana, daca nu veti ceda in fata altora, mai bine pregatiti.
Capital: Diagnosticul dvs. care este?
Franz Fischler: Incurajator. Aveti timp, in cei trei ani de zile care ne despart de anul 2007, sa faceti pe deplin functionale mecanismele economiei de piata. Mesajul meu, al Comisiei Europene, este indemnul de a continua sustinut reformele, de a nu abandona ritmul.
Capital: Totusi, este agricultura Romaniei, asa cum arata ea astazi, parte a economiei de piata functionale?
Franz Fischler: Este parte a economiei de piata romanesti. Reflecta toate particularitatile acesteia si, repet, nu poate fi comparata, deocamdata, cu modele din Uniunea Europeana.
Capital: Nici chiar Polonia, tara cu un sector agricol la fel de problematic, nu poate servi drept termen de comparatie?
Franz Fischler: Nu la Polonia ma refer cand spun ca nu pot fi facute, in acest moment, comparatii. Polonia este membru al Uniunii Europene de putin timp. Schimbarile structurale, pe care si Romania trebuie sa le faca sunt de durata. Multe dintre fermele de astazi vor disparea. Este o tendinta pe plan mondial. Agricultura moderna este din ce in ce mai productiva, ceea ce inseamna ca mai putini fermieri cultiva suprafete mai mari. Mai putini fermieri inseamna mai multi oameni din mediul rural antrenati in activitati alternative. Problema este crearea acestor activitati prin politici guvernamentale coerente.
Capital: Guvernele de pana acum nu au avut asemenea politici. Care este riscul perpetuarii unei asemenea situatii?
Franz Fischler: Depopularea zonelor rurale este un real pericol.
Capital: Considerati ca Guvernul Romaniei actioneaza organizat in directia prevenirii acestui pericol?
Franz Fischler: Toate tarile care beneficiaza de finantarile Uniunii Europene trebuie sa aiba strategii in aceasta directie, altfel nu primesc banii.
Capital: Strategii si bani, pentru ca programele europene au si o componenta de cofinantare.
Franz Fischler: Aici nu cred ca Romania sa aiba vreo problema. Aveti una dintre cele mai reduse rate de cofinantare din Uniune Europeana, 20-25%. Este suportabila. Mai degraba, ma gandesc, cu oarecare ingrijorare, la programele necesare pentru a absorbi fondurile destinate agriculturii.
Capital: Va referiti la micile rateuri de parcurs ale programului SAPARD?
Franz Fischler: Nu numai, dar sunt optimist. Pornesc de la ideea ca tot ceea ce faceti este in propriul interes. Nu noi stim ce este bine pentru Romania. Dumneavoastra stiti asta. Nu noi, cei de la Bruxelles, va stabilim politica agricola. Guvernul roman face asta. Sunteti o tara suverana.
Capital: Cum ne priveste Uniunea Europeana, domnule Fischler? Ca pe o enorma piata pentru produsele sale, ca parteneri sau ca pe concurenti?
Franz Fischler: Concurenta si parteneriatul nu se exclud. Pe piata europeana au loc toate marfurile produse la standardele acceptate. Romania este o piata in primul rand pentru producatorii romani, la fel cum intreaga Europa poate fi o piata pentru ei. Numai de ei depinde in ce raport se vor afla, dupa 2007, cu ceilalti producatori agricoli europeni.
Capital: Cei mai multi tarani romani isi pun mari sperante in Uniunea Europeana. Pentru ei, aderarea inseamna sfarsitul saraciei. Se insala?
Franz Fischler: Politica Agricola Comuna le va influenta pozitiv existenta. In primul rand, le ofera garantia unor preturi stabile ale produselor agricole, preturi ce le vor asigura venituri pe masura. Noul mecanism de subventionare a agriculturii europene nu mai depinde de productia realizata, iar acesta este un mare avantaj pentru fermierii din regiunile sarace, cu potential agricol scazut. In al doilea rand, prin programele de dezvoltare rurala, finantate de Uniunea Europeana, ei vor avea acces la programe de investitii, la specializari. si nu in ultimul rand, vor fi create noi locuri de munca, nu neaparat in agricultura.
Capital: Dupa parerea dumneavoastra, Guvernul a negociat bine viitorul agriculturii romanesti?
Franz Fischler: A fost o negociere corecta.