"A fost identificată o categorie de risc fiscal semnificativ şi generalizat asociat veniturilor obţinute din străinătate de persoanele fizice, risc total asupra căruia a fost propus, în primă fază, un tratament alternativ, fiind desfăşurat un program de notificare având ca subiect conformarea la obligaţia de declarare a acestei categorii de venituri, adresat persoanelor fizice cu averi/venituri mari. Persoanelor în cauză li s-a adus la cunoştinţă atât obligaţiile fiscale care le revin, cât şi faptul că în perioada următoare vor fi declanşate verificări fiscale mai amănunţite pe acest segment", se arată în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015, citată de mediafax.ro

Verificarea documentelor a fost declanşată la sfârşitul anului trecut. În document se aminteşte că, începând cu luna mai a anului trecut, odată cu depunerea declaraţiilor de venit pentru 2011, a fost lansat programul de verificare a persoanelor fizice cu venituri/averi mari, vizând un grup de peste 300 persoane.
Acţiunile de control sunt iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

În urmă cu doi ani, iniţiatorul acestei legi, Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, declara  pentru Evenimentul zilei că "persoanele care au averi foarte mari şi vor fi prezente în Top 300 reprezintă grupul ţintă al ANAF" pentru controlul averilor. Ministrul A mai precizat că o maşină foarte scumpă achiziţionată în 2011, o casă construită în acest an şi, în general, orice cheltuială reprezintă bază de impozitare după metodele indirecte de control, aprobate de guvern la finele anului trecut.

Altfel spus, dacă o persoană cumpără, în 2011, un obiect de lux cu bani pentru care nu poate aduce acte justificative, va plăti un impozit de 16% din costul acelui bun. Chiar dacă noile metode pot fi aplicate de Fisc doar de la 1 ianuarie 2011, nu poate fi vorba de o amnistie fiscală, susţinea atunci ministrul Ialomiţianu. Asta deoarece "toate persoanele care nu au declarat veniturile sunt supuse verificării", indiferent de anul în care le-au dobândit, singura deosebire fiind că, din 2011, autorităţile au instrumente mult mai eficiente, argumenta el, în interviul acordat EVZ.

Cum se verifică “averile ascunse”

La momentul deciziei Guvernului de verificare a marilor averi, preşedintele din acea perioadă al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, declara că acţiunile de control vor fi declanşate pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor. Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale folosesc metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului. Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat, mai scrie mediafax.ro.

Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.

Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.

Potrivit documentului citat de agenţia de presă, în noiembrie 2012, a fost procesată lista persoanelor care depăşesc "riscul minim acceptat de administraţia fiscală" şi au fost declanşate verificări fiscale prealabile documentare pentru 30 de persoane din grupul persoanelor fizice cu averi/venituri mari.

Normele în domeniu stabilesc de altfel că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, selecţia urmând să fie efectuată de pe o listă a persoanelor care depăşesc "riscul minim" acceptat de administraţia fiscală.

Ce s-a întâmplat anul trecut cu averilor celor mai bogaţi 300 de români

Averile însumate ale celor mai bogaţi 300 de oameni de afaceri din clasament se situează în jurul valorii de 26,5 miliarde de euro, în scădere cu 3 miliarde de euro faţă de ediţia din 2011 -, pierderile şi insovenţele avand o influenţă importantă asupra acestora. Ponderea averilor din TOP 300 CAPITAL în Produsul Intern Brut al României s-a redus până la 19,4%, de la 23,6% cât a fost în 2011.

 

Practic, peste 50% dintre milionari au înregistrat scăderi ale averilor, mai mult de 30 au ieşit din top, şi doar doi au reuşit să-şi conserve miliardul de euro. Spre deosebire de anii trecuţi, din ce în ce mai multe afaceri sunt făcute în familie, motiv pentru care numărul familiilor de milionari prezenţi în TOP 300 a crescut de la 38, în 2011, la 46 în ultima ediţie a topului.

Sursa: mediafax.ro