Investiţii noi şi tranzacţii au fost blocate de ANAF. Afaceri sistate de criză şi repornite acum sunt îngheţate de o legislaţie arbitrară: noua procedură privind codul de TVA. Din cauza birocraţiei excesive care le dă funcţionarilor puterea de a evalua intenţia şi capacitatea companiilor de a avea activitate, sume mari care ar putea intra în economie riscă să fie pierdute.
Această procedură administrativă este un nou exemplu dintr-o serie de hiper reglementări care fac parte din strategia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Susţinând că luptă cu evaziunea, în loc să ţintească fraudele, ANAF impune o legislaţie tot mai restrictivă sperând că, astfel, le pune oprelişte celor incorecţi. Mai multe fronturi deschise recent – înregistrarea codului de TVA, tranzacţiile cu firme inactive (despre care Capital a scris aici), închiderea comercianţilor pentru diferenţe în casa de marcat (despre care Capital a scris aici si aici) – sufocă firmele cu bariere administrative. Dacă acest mod de a trata companiile va continua, rezultatele se vor transmite, pe termen mediu, în toată economia: afaceri falimentate sau împiedicate să intre pe piaţă, locuri de muncă pierdute, venituri micşorate.
Operaţiunea: Opriţi înregistrarea plătitorilor de TVA!
Companiile aflate la început de drum care vor să investească au o perioadă de cel puţin unu sau doi ani până când ajung să aibă venituri semnificative şi profituri. În intervalul în care pun pe picioare business-ul trebuie să se înregistreze ca plătitori de TVA ca să îşi poate deduce cheltuielile şi să îşi menţină, astfel, cash-flow-ul la nivelul stabilit în planul de investiţii. Dacă administraţia fiscală refuză înregistrarea pentru TVA, trebuie să suporte un cost suplimentar de 24% din suma planificată. Or, câte firme sunt dispuse să aloce în plus un sfert faţă de bugetul iniţial?
În ultimele două luni, noua procedura de înregistrare în scopuri de TVA a creat un blocaj administrativ fără precedent. Potrivit unor surse din administraţia fiscală, procentul de cereri aprobate, din februarie, a fost de circa 20% din numărul total din Bucureşti.
Grila administraţiei fiscale este atât de selectivă încât puţine firme reuşesc să se înregistreze rapid. Majoritatea sunt fie refuzate, fără nicio explicaţie, fie sunt chemate la interviuri cu o listă de documente destul de mare cât să umple cel puţin un biblioraft. Premisa de la care au plecat autorităţile când au creat noua procedura este că foarte multe firme cer codul de TVA pentru a face evaziune: încasează taxa, dar nu o mai varsă la buget. Mediul de afaceri crede, însă, că ochiurile sitei sunt atât de mici încât prea puţine companii oneste se mai strecoară prin ele şi apar situaţii de-a dreptul absurde.
În plus, ca arbitrariul să fie total, procedura este netransparentă, administraţia luând deciziile fără să comunice cauzele respingerii sau criteriile după care face evaluarea.
Ce conţine procedura?
Fiscul verifică “intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice” şi cere o listă de documente prevăzute în declaraţia 088. Informaţiile sunt prelucrate cu o aplicaţie informatică care generează răspunsul: aprobat, respins sau risc fiscal scăzut/mediu/ridicat. În acest ultim caz, administratorul companiei este invitat pentru o discuţie la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Companiile respinse primesc răspunsul “din constatările organului fiscal rezultă că persoana impozabilă – societate infiinţată potrivit Legii 31/1990 – nu justifică intenţia si capacitatea de a desfăşura activitatea economică”.
“Noua procedură riscă să le pună obstacole afacerilor corecte deşi intenţia autorităţilor este să combată evaziunea fiscală. Principala problemă, în afară de selecţia foarte severă, este că procedura este complet netransparentă. Nu are criterii şi un punctaj ataşat. Prin urmare, atunci când completează cererea, dar şi când primesc răspunsul negativ sau invitaţia la interviu, companiile sunt nevoite să presupună sau să anticipeze motivele situaţiei şi eventualele cerinţe noi”, spune Andreea Steinhart, partener Contexpert.
Dacă riscul este scăzut sau mediu, ANAF trimite o invitaţie pentru interviu si cere noi documente. În urma discutiei, cererea este aprobată, respinsă sau este început un control antifraudă.
“În cazul în care este decis un interviu, ANAF cere noi documente. Lista poate fi foarte lungă şi poate include: diploma de studii a administratorului, dovada veniturilor administratorului din anul anterior, planul de afaceri în original, contractele cu clienţii/furnizorii, contractele de muncă şi extrase din REVISAL, dacă acestea există, nota explicativă privind intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice Trebuie remarcat că exista situaţii în care, deşi există bună credinţă, unele documente nu pot fi efectiv puse la dispoziţia ANAF din motive obiective”, explică Andreea Steinhart.
Mai mult, în cazul celor refuzaţi, ANAF transmite că “după remedierea situaţiei care a condus la respingerea cererii (…) persoana impozabilă poate solicita înregistrarea în scopuri de TVA, prin depunerea unei noi cereri”. “Evident că, fără prezentarea motivelor care au dus la respingere, companiile nu ştiu ce ar trebui să remedieze”, precizează Andreea Steinhart.
„ Încă de la momentul zero al unei afaceri, apar blocaje administrative și întrebări fără răspuns. Practic, în acest moment, un investitor nu poate ști dacă firma lui se va putea înregistra în scopuri de TVA pentru a derula afacerea plănuită. Motivul este că până în prezent nu au fost publicate, și nici nu este clar dacă vor fi publicate, condițiile în baza cărora înregistrarea de TVA se aprobă sau se respinge. Or, ar fi normal ca investitorul să poată ști, de exemplu, ce administrator să aleagă pentru societatea pe care o înființează, pentru că, în funcție de statutul sau istoricul acestuia, business-ul va putea opera sau nu conform bugetului”, afirmă Izabela Stoicescu, Tax Senior Consultant TZ&A Tax.
Cum evaluează fiscul?
Verificarea capacităţii şi intenţiei de a desfăşura activităţi economice este bazată pe declaraţia 088 pe care o depune compania solicitantă. Formularul conţine 18 întrebări şi pentru fiecare răspuns trebuie ataşate documente doveditoare.
“Punctul nevralgic al procedurii este Declaratia 088 care conţine multe întrebări discutabile. Este greu de înţeles cum poate evalua fiscul intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitatea în funcţie de studiile administratorului, de exemplu”, spune Andreea Steinhart.
“Este impetuos necesar ca aplicanții să știe cu exactitate, în prealabil, care sunt condițiile pentru obținerea unui cod de TVA, sau motivele unei eventuale respingeri. Principiul este reglementat în Codul de procedură fiscală: organul fiscal înștiințează contribuabilul asupra drepturilor şi obligațiilor ce îi revin în desfășurarea procedurii potrivit legii fiscale. Or, un contribuabil nu poate ști nici dacă are dreptul de a se înregistra în scopuri de TVA, nici care sunt obligațiile în situația în care ar dori să opteze pentru înregistrare”, spune Izabela Stoicescu.
Atenţie la schimbări în firmă
Procedura nu vizează doar firmele care cer pentru prima dată codul de TVA. Schimbarea sediului social sau/şi a asociatilor, administratorilor necesită depunerea declaraţiei 088. Practic ANAF face o reverificare a criteriilor pentru înregistrarea în scopuri de TVA care poate duce la anularea codului. Prin urmare, orice tranzacţie cu acţiuni ar putea lăsa compania fără codul de TVA.
În ultimă instanţă, companiile refuzate de fisc pot ajunge să fie înregistrate atunci când depăşesc cifra de afaceri de 220 mii lei. De la acest plafon, înregistrarea este obligatorie, nu la cerere şi nu se mai aplică noua procedură. Teoretic, sumele de TVA achitate furnizorilor anterior înregistrării ar fi deductibile prin recunoașterea retroactivă a deductibilității după înregistrarea de TVA.
Studii de caz
Fiscul nu motivează refuzul sau invitaţia la interviu. Există multe situaţii absurde, ca în exemplele de mai jos, relatate de surse din administraţie:
Cazul 1: “Nu”!
O firmă nou înfiinţată a primit răspuns negativ, evident fără nicio explicaţie. Firma intenţiona să deruleze afaceri în domeniul imobiliar şi urma să investească circa trei milioane de euro. Potrivit surselor citate, cererea a fost respinsă pentru că: administratorul nu era cetăţean UE, însă era cetăţean elveţian, administratorul nu a obţinut venituri în România (nefiind cetăţean român, avea venituri în ţara de rezidenţă), unul dintre asociaţi era asociat în câteva zeci de companii care fac parte dintr-un grup la nivel internaţional deşi doar trei dintre acestea sunt în România, dar nu sunt în insolvenţă şi nu au datorii.
Cazul 2: “Poate!”
O firmă nou înfiinţată a primit invitaţie la interviu în care i s-au solicitat 12 documente suplimentare. Sursele citate au spus că societatea are risc fiscal mediu pentru că avea contract de servicii de contabilitate cu o firmă care a omis să precizeze că are certificat digital pentru depunerea declaraţiilor fiscale. Firma solicitantă avea asociaţi şi administrator români care au obţinut venituri România, cu puncte de lucru şi sediu la care se desfăşura activitatea, cu salariaţi etc.
Cum decurge procedura?
Procedura de inregistrare in scopuri de TVA are cinci pasi, ultimii doi nefiind obligatorii (in functie de decizie):
- depunerea solicitării,
- analiza acesteia de către ANAF, cu ajutorul unei aplicaţii informatice,
- decizia privind aprobarea /respingerea cererii,
- interviul în cazul în care, pentru soluţionarea cererii, se solicită informaţii suplimentare,
- controlul antifraudă.
Ce vrea să ştie fiscul?
Fiscul decide acordarea codului de TVA pe baza declaraţiei 088 care are 18 intrebări referitoare la:
- spaţiul cu destinaţie de sediu social este în proprietate sau închiriat,
- domiciliul fiscal declarat este diferit de sediul social,
- societatea deţine spatii cu destinatia de sedii secundare declarate,
- asociaţii şi/sau administratorii au înscrise în cazierul fiscal fapte de natura contravenţiilor ori deţin calitatea de asociati/administratori la societăţi care au înscrise în cazierul fiscal fapte de natura contravenţiilor,
- persoana impozabilă are conturi bancare în ţară şi/sau străinătate,
- numărul de contracte individuale de muncă încheiate pentru obiectul de activitate,
- veniturile brute în cazul asociaţilor/administratorilor persoane fizice sau indicatorii financiari ai asociaţilor/administratorilor persoane juridice în ultimul an anterior depunerii cererii,
- studiile/profesiile administratorilor persoane fizice şi ce ocupaţii au avut aceştia în ultimele 12 luni anterioare,
- numărul de societăţi la care au fost asociaţi/administratori în ultimii trei ani.