Amatorii de chilipiruri sunt clienţii de bază ai depozitelor în care se vând mărfurile confiscate de Fisc. Preţurile sunt mai mici decât în magazinele obişnuite, iar reducerile ajung până la 75%. «Cel mai bine se vinde acum whisky-ul. Este perioada nunţilor şi se cumpără câte 15-20 de sticle», spune gestionarul depozitului din Giuleşti, singurul din Capitală al Direcţiei Generale de Finanţe Publice (DGFP). La 38 de lei sticla de 0,7 litri, nici nu este de mirare
Amatorii de chilipiruri sunt clienţii de bază ai depozitelor în care se vând mărfurile confiscate de Fisc. Preţurile sunt mai mici decât în magazinele obişnuite, iar reducerile ajung până la 75%.
«Cel mai bine se vinde acum whisky-ul. Este perioada nunţilor şi se cumpără câte 15-20 de sticle», spune gestionarul depozitului din Giuleşti, singurul din Capitală al Direcţiei Generale de Finanţe Publice (DGFP). La 38 de lei sticla de 0,7 litri, nici nu este de mirare că vânzarea merge bine, sfidând aspectul mizer al locului, o fostă hală a SNTR, impregnată de mirosul de tutun vechi, delabrată şi fără nicio aerisire. Nici marfa nu este expusă după reguli comerciale. Zace în containerele înşirate de-a lungul pereţilor şi doar câteva produse sunt expuse pe nişte rafturi de tablă: bomboane drops, arpacaş, orez, rochii de vară, blugi pentru copii, fasole uscată şi vedetele depozitului din acel moment: două biciclete de fitness la numai 1.000 de lei, după cum precizează vânzătoarea, o angajată a DGFP, care îndeplineşte acest rol de două ori pe săptămână, pentru că este deschis marţea şi joia, de la ora 9 la 15.
Ba chiar DGFP ia în calcul să deschidă un magazin propriu, aşa cum există în alte oraşe, ca Timişoara şi Arad. Deocamdată, vânzarea se face din acest loc şi prin consignatari, care sunt dispuşi să liciteze, mai ales că legumele, fructele şi carnea nu se pot valorifica decât prin ei.
Preţuri fără concurenţă
Mai nou, şefii au decis să aprovizioneze cantine pentru săraci şi să distribuie acestora haine, ca gest de solidaritate pe timp de criză. Sau, mai degrabă, pentru că multe produse rămân pe stoc şi ajung să fie distruse, după cum reiese din statistici. În 2009, de exemplu, 10% din totalul mărfurilor confiscate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au fost valorificate. Încasările pe toată ţara din vânzarea acestor bunuri au fost de 13,4 milioane de lei, în prima jumătate a anului 2010.