autorizate, sau pentru strangerea amenzilor pe care indivizii le datorau statului, Agentia de Administrare Fiscala cheltuia foarte multi bani. „Propunerea de externalizare a activitatii de executare silita a venit din necesitatea eficientizarii activitatii noastre“, explica Daniel Chitoiu, vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Vicepresedintele ANAF precizeaza ca, in acest moment, expertii Agentiei studiaza experienta altor tari europene in domeniu, urmand ca, pana in luna octombrie 2005, sa fie pus la punct un act normativ care sa stabileasca detaliile trecerii activitatii de executare silita pe mana unor firme. Acestea vor fi selectate in baza unui „caiet de sarcini“, care va cuprinde criterii riguroase: bonitatea, dovada capacitatii de colectare, care va fi data, in viziunea ANAF, de numarul si structura personalului societatii, marimea capitalului social, adica valoarea activelor care sa poata constitui garantii pentru ANAF, angajamentul societatilor de a realiza un volum minim de colectare din creantele fiscale incredintate, dar si oferta pentru cel mai mic comision solicitat pentru serviciile prestate. Dupa ce firmele vor constata daca indeplinesc criteriile mentionate in „caietul de sarcini“, va incepe licitatia. Castigatoare va fi societatea care pretinde un comision cat mai mic pentru colectarea creantelor persoanelor fizice catre buget. Piata pe care se vor putea „desfasura“ firmele de „recuperatori“ este destul de mare. Principalii vizati sunt avocatii, notarii, taximetristii sau consultantii. La finele anului, datoriile inregistrate de persoanele fizice erau in suma de 4.540 de miliarde de lei, din care, pentru 3.300 de miliarde de lei s-a inceput procedura de executare silita, prin comunicarea somatiilor.Juristii avertizeaza insa asupra principalelor probleme pe care le-ar putea ridica transferarea prerogativelor ANAF de executare silita a persoanelor fizice asupra unor firme. „Trebuie sa atragem atentia asupra posibilitatii ca, o data cu transferul creantelor, sa nu se deplaseze si coruptia catre domeniul privat, cu atat mai mult cu cat cei care vor colecta aceste creante nu vor fi legati de o institutie publica, printr-un raport juridic de drept public, ci printr-un contract de prestari servicii“, spune Gabriel-Razvan Albu, avocat asociat, Salans Romania. „Raspunderea firmelor pentru colectarea acestor venituri va fi, in mod cert, mult mai mica. Persoana care primeste foloase pentru a nu-si indeplini indatoririle nu se va mai face vinovata de infractiunea de luare de mita, ci doar de gestiune frauduloasa – o infractiune sanctionata mult mai usor“, precizeaza Albu. In plus, juristii critica ideea „indrazneata“ a ANAF de a incredinta forta de constrangere a statului, exercitata prin intermediul procedurii colectarii creantelor, unor entitati private. „Initiativa denota recunoasterea unei slabiciuni a administratiei. In fata unor argumente cum sunt mii de procese-verbale de contraventie pe care statul nu le poate pune in executare, se pune problema eficientei statului in a impune respectarea regulilor generale in activitatea de zi cu zi“, conchide Justinian Cucu, Global Tax Management.

Cate ceva despre recuperari

• Firmele de recuperatori vor fi selectionate in urma unor licitatii, in functie de cat de mic este comisionul perceput de societate pentru serviciile prestate.
• Societatile vor primi de la ANAF o lista cu persoanele de la care trebuie recuperati banii, precum si sumele exacte.
• Acelasi procentaj pe care il va incasa drept comision firma recuperatoare va fi primit si de catre un inspector ANAF care recupereaza banii publici, fara discriminare.