Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, avertizează deschis companiile din România să nu mizeze pe clemenţa Fiscului, invocând criza. Controalele de rutină vor fi „la sânge“ şi se vor înmulţi. Nimeni nu va primi păsuiri, iar executările silite se vor accelera. Când încasările la buget sunt în cădere liberă, prognoza de creştere economică se apropie tot mai mult de zero, accesarea fondurilor europene este încă la statutul de intenţie frumoasă, iar o majorare semnif
Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, avertizează deschis companiile din România să nu mizeze pe clemenţa Fiscului, invocând criza. Controalele de rutină vor fi „la sânge“ şi se vor înmulţi. Nimeni nu va primi păsuiri, iar executările silite se vor accelera.
Când încasările la buget sunt în cădere liberă, prognoza de creştere economică se apropie tot mai mult de zero, accesarea fondurilor europene este încă la statutul de intenţie frumoasă, iar o majorare semnificativă a taxelor şi impozitelor nici nu poate fi pusă în discuţie, singura soluţie pentru a evita golirea vistieriei publice pare a fi în curtea Fiscului.
Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, declară că nu va acorda tratamente preferenţiale la plata taxelor, aşa cum ar dori mediul de afaceri, invocând dificultăţile generate de criza economică. Blejnar spune că legislaţia nu permite niciun fel de înlesniri în acest moment şi îi avertizează pe cei care speră la mai multă indulgenţă din partea ANAF că nu bat la uşa potrivită. Pe de altă parte, consultanţii fiscali reclamă înăsprirea controalelor, rigiditatea angajaţilor statului în discuţiile cu firmele şi îi sfătuiesc pe cei care se consideră victime ale abuzurilor să aibă mai mult curaj în lupta cu Fiscul.
Miza în războiul dintre autorităţi şi companiile rău-platnice este impresionantă. La sfârşitul lui 2008, datoriile către stat erau evaluate la peste zece miliarde de lei (circa 5% din bugetul public consolidat), iar evaziunea fiscală a fost estimată, anul trecut, la circa o treime din acelaşi buget. Banii ar fi suficienţi pentru finanţarea a peste 1.000 de kilometri de autostradă.
ŢINTELE ANAF
În goana după bani pentru buget şi în imposibilitatea de a creşte taxele principale – cota unică sau TVA -, Finanţele avertizează că vor lua măsuri dure împotriva evaziunii care numai anul trecut ar fi sărăcit bugetul cu 58 de miliarde de lei.
– Economia subterană s-a amplificat, în ultimii patru ani, de la 14,5% la 21% din PIB
– Munca la negru reprezintă cea mai importantă parte a economiei subterane, cu un potenţial de venituri bugetare de 29,5 miliarde lei la nivelul lui 2008
– Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în 2008 la aproape 24 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât în 2004.
Afectate deja de criză, firmele au început să simtă şi foamea de bani a statului. Pentru a acoperi găurile bugetare, Fiscul ameninţă cu controale mai dese, dar şi cu accelerarea procedurilor de executare silită.
Situaţia cabinetului Boc e departe de a fi de invidiat. PIB-ul pe 2008 a fost cu nouă miliarde de lei mai mic decât cel estimat, iar creşterea economică pe 2009, prognozată la 2,5%, pare a fi, pe zi ce trece, o ţintă tot mai neverosimilă. Mai mult, încasările bugetare în primele două luni ale anului au scăzut cu 6,93% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008. Principalele soluţii identificate de experţi la problemele de finanţare ale Guvernului ar fi depăşirea ţintei de deficit bugetar (cu toate consecinţele negative ce ar decurge de aici), scăderea cheltuielilor (afectate urmând să fie, în primul rând, investiţiile în infrastructură) sau creşterea sumelor colectate la buget.
Pentru moment, autorităţile mizează totul pe ultima carte, ameninţând că vor organiza controale mai dese şi mai amănunţite şi că vor accelera procedurile de executare silită a debitorilor. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, avertizează companiile să nu mizeze pe mai multă clemenţă din partea controlorilor invocând dificultăţile generate de criză. Acesta susţine că nu va acorda nici un fel de păsuiri atâta timp cât legislaţia nu o va permite şi că va înăspri verificările pentru a combate evaziunea. La 31 decembrie 2008, companiile autohtone aveau datorii cumulate la bugetul consolidat estimate la peste zece miliarde de lei. În perioada ianuarie-februarie, au fost făcute 126.000 de popriri, pentru o valoare de 1,73 de miliarde de lei, din care au fost încasate efectiv 337 de milioane de lei. De asemenea, ANAF mai are în vedere, în perioada următoare, ca surse de majorare a veniturilor, acţiunile în cadrul dosarelor de insolvenţă şi impulsionarea cesionării creanţelor statului.
Stimulente pentru depăşirea planului la amenzi
Dincolo de presiunile care se vor face „de sus“, angajaţii Fiscului sunt direct interesaţi în a creşte încasările bugetului. Conform Codului de procedură fiscală, controlorii primesc stimulente financiare prin reţinerea unei cote de 15% din valoarea creanţelor fiscale stinse prin executare silită, sumele încasate în cadrul procedurii insolvenţei, impozitele stabilite suplimentar ca urmare a inspecţiei fiscale, obligaţiile fiscale accesorii, amenzile şi valoarea bunurilor confiscate şi valorificate.
În ultimele luni, mulţi funcţionari şi-au văzut diminuate stimulentele din cauza încasărilor modeste. Totuşi, numărul de controlori fiscali (în 1992, la înfiinţare, Garda Financiară avea 1.800 de angajaţi pentru 100.000 de firme, iar acum sunt 1.400 de salariaţi pentru circa 1,2 milioane de companii) ar putea constitui un obstacol în calea strângerii de sume suplimentare la buget.
Presiune pe contribuabili
„În perioada următoare, ne aşteptăm la abordări agresive ale autorităţilor, dictate de constrângerile bugetare, iar problema principală o reprezintă controalele efectuate discriminatoriu. Nu am auzit voci care să nu spună că verificările se realizează neunitar pentru că sunt industrii întregi neacoperite de controale“, spune Alina Timofti, Partner NNDKP Consultanţă Fiscală.
Şi Alexandru Cristea, Tax Manager la Deloitte, afirmă că se observă cum presiunea autorităţilor fiscale asupra tuturor firmelor şi în special asupra marilor companii devine tot mai mare ca urmare a problemelor bugetare. „Această abordare poate avea un impact negativ, observându-se două tendinţe diametral opuse – pe de o parte, autorităţile fiscale, care încearcă să obţină cât mai multe venituri la bugetul statului, şi, pe de altă parte, companiile, care doresc o povară fiscală cât mai mică, pentru a-şi putea desfăşura activitatea proprie în condiţiile lipsei actuale de lichidităţi“, arată acesta.
Emilia Dragu, Partner TaxHouse, subliniază că verificările excesive nu pot duce decât la îngreunarea activităţii companiilor care, în aceste momente, în loc să se axeze pe identificarea metodelor de creştere a productivităţii şi de gestionare eficientă a resurselor, ar fi puse în situaţia supra-argumentării unor abordări trecute în faţa a diverse autorităţi competente. Impactul ar fi dezastruos pentru economie în ansamblul ei“, spune ea.
Duritate cu două măsuri
Un domeniu în care evaziunea fiscală este la ea acasă este cel al procesării şi comercializării produselor din carne. Sorin Minea, patronul Angst şi preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), afirmă că, în 2008, 66% din TVA-ul decontat în relaţia cu Uniunea Europeană în domeniul său de activitate nu a avut bază reală, fără ca autorităţile să demareze anchete împotriva celor vinovaţi. „Asta pentru că piaţa neagră a cărnii este foarte bine organizată. La mijloc sunt bani mulţi şi probabil că evazioniştii din acest sector sunt protejaţi de unii reprezentanţi ai statului“, acuză Minea. În consecinţă, crede el, sunt slabe şanse să se înmulţească acţiunile de control sau de executare silită în domeniu. „Asta mai ales că, în ultimele două luni, nu am observat nicio înăsprire a atitudinii Fiscului. Din contra, după cum am putut vedea noi, evaziunea şi piaţa neagră au crescut“, afirmă preşedintele ARC.
Un consultant fiscal ne-a spus că se îndoieşte, la rândul său, că Fiscul îşi va pune în practică toate ameninţările din ultima vreme. „Au şi personal, au şi logistică, problema este să aibă şi voinţă. Se va schimba ceva în acest domeniu atunci când vom vedea controale serioase la persoanele fizice care au făcut tranzacţii imobiliare repetate în ultimii ani, fără să plătească TVA şi impozit pe profit. Din păcate, nu cred că se va întâmpla, având în vedere că în această categorie se află şi oameni politici importanţi“, afirmă acesta.
Principala temere a oamenilor de afaceri este însă că decizia de a implementa o politică fiscală nemiloasă, fără a ţine cont de conjunctura nefavorabilă, ar putea să aibă ca efect, pe termen mediu, reducerea drastică a numărului de contribuabili.
EVAZIUNEA ÎN CIFRE
• Ponderea economiei subterane în PIB a crescut, în ultimii patru ani, de la 14,5% la 21%
• Impozitarea acesteia ar fi adus, în 2008, venituri bugetare suplimentare de peste 58 miliarde lei
• Munca la negru reprezintă cea mai importantă parte a economiei subterane, însemnând aproape jumătate din sumă
• Veniturile bugetare potenţiale din impozitarea muncii la negru sunt estimate la 29,5 miliarde lei în 2008
• Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în 2008 la aproape 24 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât în 2004
• Veniturile totale realizate în 2008 au fost de 164,5 miliarde lei, mai mici cu 20 miliarde de lei faţă de nivelul programat.
21% Atât reprezenta, la sfârşitul lui 2008, ponderea în PIB a economiei subterane, conform estimărilor Ministerului Finanţelor. În 2004, economia „neobservată“ reprezenta doar 14,5% din PIB
6,13 mld. lei erau debitele cumulate către bugetul consolidat, la sfârşitul lui 2008, de către marii contribuabili. Jumătate din această datorie îi aparţinea Companiei Naţionale a Huilei
Sfatul consultantului în cazul controalelor abuzive
Actele administrative fiscale pot fi contestate administrativ, conform Codului de procedură fiscală (CPF), şi, în acelaşi timp, în instanţa de judecată. Contestaţia la ANAF se face în 30 de zile de la data comunicării. În orice caz, în ceea ce priveşte inspecţia fiscală, până la definitivarea actului, contribuabilul are dreptul de a-şi exprima – verbal şi în scris – punctul de vedere în cazul discuţiei finale asupra actului de control, înainte de emiterea actului administrativ fiscal, adică decizia de impunere. În funcţie de tipul controlului şi situaţia de drept şi de fapt, există soluţii punctuale aplicabile fiecărui caz în parte. De aceea, este necesară o cunoaştere amănunţită a regulilor procedurale.
Primul pas ar fi formularea contestaţiei în termen de 30 de zile de la primirea actului administrativ fiscal, având forma şi conţinutul prevăzute la art. 206 din CPF şi comunicarea acesteia. Termenul legal de soluţionare este de 45 de zile de la depunerea contestaţiei şi poate fi întrerupt în anumite situaţii expres prevăzute de lege. Soluţionarea contestaţiei nu îl poate pune pe contribuabil într-o situaţie mai impovărătoare decât cea contestată, deci contestarea este încurajată legal.
Pasul imediat următor este solicitarea către instanţă a suspendării executării actului administrativ fiscal contestat, în temeiul legii contenciosului administrativ. Suspendarea rămâne la latitudinea instanţei, însă necesită plata, pe lângă taxele de timbru, a unei cauţiuni de 20% din cuantumul sumei contestate. De obicei, suspendarea se acordă până la soluţionarea pe fond a contestaţiei.
În orice moment, dar cu şanse mai mari de succes, doar măsura în care termenul de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă (primul pas) este depăşit, contribuabilul se poate adresa de asemenea instanţei judecătoreşti. În cele mai multe situaţii practice, instanţa va obliga ANAF să solutioneze contestaţia. În funcţie de evoluţia ulterioară, există posibilităţi alternative de abordare, care însă trebuie investigate cu atenţie de către contribuabil.
Proverbele fiscului / Vaca trebuie mulsă în fiecare zi
Sorin Blejnar: La toate solicitările organizaţiilor patronale, am făcut trimitere la Codul de procedură. În actualul context, parte dintre propunerile mediului de afaceri nu sunt realizabile. Perioada de graţie nu se poate da decât în funcţie de ceea ce prevede cadrul legal, ori eu sunt aici pentru încasarea taxelor la buget. Dacă aş vrea să fiu o persoană iubită, aş da curs la amânări, eşalonări, ridicări de popriri, dar nu se pune problema aşa, pentru că bugetul are nişte cheltuieli obligatorii. Dacă am face păsuiri, nu ar fi o chestie normală şi nu ne-am încadra în limitele de venituri.
Capital: Mediul de afaceri se plânge de intensificarea controalelor de la începutul anului. Nu puneţi presiune prea mare pe firme în ultima vreme?
Sorin Blejnar: Percepţia mediului de afaceri privind exigenţa noastră în controale provine din faptul că interesele noastre sunt divergente – noi vrem să încasăm, ei să plătească mai puţin. În măsura posibilităţilor conferite de lege, sunt dispus să acord sprijin celor care plătesc corect, dar nu voi face compromisuri cu firmele care nu sunt disciplinate. Rolul meu aici este să încasez taxele şi să combat evaziunea.
Sorin Blejnar: Sprijin înseamnă posibilitatea de a primi în audienţă atât eu, cât şi cei cu funcţii din ANAF ca să aplanăm conflictele care apar între firme şi controlori, pentru că atitudinea autoritară a unui comisar poate fi considerată un abuz. Voi încerca să elimin orice abuz. E un proverb, nu poţi să iei tot o dată de la vacă, ci trebuie s-o mulgi în fiecare zi. În ceea ce priveşte legislaţia, decizia este a Guvernului, nu a mea, dar aş putea fi parte la un act normativ.
Capital: Ce măsuri veţi lua împotriva evaziunii şi ce domenii vizaţi?
Sorin Blejnar: Unele zone ale economiei sunt mai predispuse la evaziune, cum ar fi produsele accizabile, pentru că acolo taxele, însemnând TVA şi accize, reprezintă mai mult de jumătate din preţ, sau achiziţiile intracomunitare, în special la legume/fructe, cereale, carne, materiale de construcţii şi produse energetice. O altă zonă dificilă este cea a jocurilor de noroc.
Sorin Blejnar: Am semnale că evaziunea a ajuns la cote alarmante pentru siguranţa economică a ţării. De exemplu, din bilanţurile depuse pentru 2007, din aproximativ 685 de mii de firme plătitoare de impozit pe profit, 42% înregistrau pierderi, iar 120 de mii nu au depus bilanţul. Depinde cine solicită păsuire. Dacă aşteaptă favoruri, nu bat la uşa care trebuie.
«Interesele noastre sunt divergente – noi vrem să încasăm, ei să plătească mai puţin.»
Sorin Blejnar, preşedinte ANAF