Fiscul se crede expert în training

Dacă un training nu corespunde viziunii inspectorului de la Fisc venit în control, este tăiat de pe lista programelor deductibile fiscal. Problema este că fiecare inspector are sisteme personale de apreciere. Pentru a putea rămåne conectată la circuitul mondial al afacerilor, economia romånească este nevoită să se schimbe continuu. Legislaţia, însă, rămåne mereu de căruţă. Chiar atunci cånd o lege, în ansamblul ei, permite abordări flexibile, reprezenta

Dacă un training nu corespunde viziunii inspectorului de la Fisc venit în control, este tăiat de pe lista programelor deductibile fiscal. Problema este că fiecare inspector are sisteme personale de apreciere.

Pentru a putea rămåne conectată la circuitul mondial al afacerilor, economia romånească este nevoită să se schimbe continuu. Legislaţia, însă, rămåne mereu de căruţă. Chiar atunci cånd o lege, în ansamblul ei, permite abordări flexibile, reprezentanţii Fiscului au grijă să-i pună beţe-n roate. Legată la ochi, justiţia båjbåie, săraca! Pentru aceeaşi problemă, magistraţii dau soluţii diametral opuse. Pe scurt, cam aşa stau lucrurile cånd vine vorba de cheltuielile făcute de firme pentru instruirea angajaţilor. „Codul fiscal prevede că aceste cheltuieli sunt deductibile, conform legii. Ce scrie în lege? Ne răspunde Gabriel Sincu, senior manager la Mazars Romånia: „Potrivit art. 191 din Codul muncii, angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii. Din acest punct încep însă discuţiile. Ce trebuie să cuprindă această pregătire?“ Specialistul în taxe ne explică viziunea Ministerului Finanţelor. „Dacă angajatul este consultant fiscal, participarea la un program certificat ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) se consideră OK. Cånd zonele de pregătire sunt mai puţin palpabile, cum ar fi de exemplu teambuilding, fiscul nu mai găseşte corespondenţă cu pregătirea legată de obiectivele postului, iar cheltuielile nu mai sunt deductibile din impozit.“

„Greşit!“ Doru Panaitescu, broker de evenimente la Wild Escapes, vine cu argumente: „Sunt companii care solicită programe de teambuilding şi de şase ori pe an! Fluctuaţia este atåt de mare în cadrul acestora, încåt astfel de forme de integrare şi consolidare a echipelor devin o necesitate.“ Faptul că unele companii aleg programe în care se trage cu arcul, se joacă paint ball, se face rafting, rapel, traversare cu tiroliana sau orice alt sport extrem, reprezintă doar o abordare diferită a tehnicilor care vor duce la atingerea obiectivelor urmărite. „Dacă sunt şi traineri de specialitate, care analizează nevoile echipei şi particularităţile membrilor, care urmăresc atingerea anumitor rezultate prin exerciţiile propuse, cu urmări în activitatea profesională, este în regulă. Din cåte ştiu eu, în astfel de teambuildinguri nu se prea întåmplă astfel de lucruri“, este de părere Mădălina Popescu, director general la PluriConsultants.

Companiile solicită tot mai des astfel de programe pentru că sunt mai aproape de inima angajaţilor. Pentru a nu-şi pune în cap Fiscul, roagă firmele organizatoare să treacă  în factură servicii de consultanţă, de marketing, cercetare… „Este o practică frecvent întålnită“, confirmă Doru Panaitescu. Nicio companie, şi am discutat cu nenumărate, nu confirmă. Directoarea de resurse umane de la HP Romånia, Ecaterina Ion, recunoaşte că angajaţii beneficiază de cursuri de dans, dar „iniţiativa este doar găzduită de HP şi acoperită financiar de angajaţi.“

În ţările dezvoltate, Fiscul nu pune în discuţie conţinutul programelor de instruire. „Mazars are un program sportiv de formare şi dezvoltare a angajaţilor din cele 46 de ţări în care îşi desfăşoară activitatea, ne explică Gabriel Sincu. Ele sunt deductibile fiscal.“ Expertul consideră că Ministerul Finanţelor ar putea pune, eventual, anumite limitări, ca la fondul pentru protocol, dacă doreşte să îngrădească exagerările.

Sport pentru performanţa în afaceri

Iniţiate în 1989, „Mazariadele“ au luat amploare concomitent cu dezvoltarea şi internaţionalizarea Grupului Mazars. La început, evenimentul a constat din competiţii sportive între ţările membre ale grupului, dar pe parcurs s-a transformat într-un program distractiv şi de aventură. De la o månă de oameni care alergau pe terenurile de fotbal, rugby sau tenis, în momentul de faţă, s-a ajuns la sute de participanţi din Rusia, India, Africa de Sud, China, Brazilia şi Europa.

Fiecare ţară are un număr limitat de participanţi, pentru a se evita inegalităţile. De regulă, sunt aleşi angajaţii nou-veniţi în grup, deoarece programul are ca scop crearea legăturilor şi cunoaşterea reciprocă într-o ambianţă mult mai relaxată decåt cea de birou. Echipele sunt selectate de conducerea departamentului de resurse umane al grupului, astfel încåt să se asigure o integrare culturală optimă.

Programul organizat anual, timp de trei zile, permite personalului nostru să descopere caracteristicile culturale al colegilor lor care îşi desfăşoară activitatea în celelalte părţi ale lumii şi să comunice mult mai eficient cu privire la proiectele comune. Mazariadele contribuie la consolidarea culturii organizaţiei, precum şi la integrarea noilor angajaţi. Programul le oferă ocazia, aşa cum o fac şi seminarele de perfecţionare profesională din cadrul Universităţii Mazars, de a evalua dinamica grupului şi propria lor capacitate de dezvoltare.