Obligaţia plăţii contribuţiilor sociale pentru toate veniturile omoară libera iniţiativă, scade productivitatea muncii, stimulând în schimb munca la negru. Ideea Executivului de a impune contribuţii sociale pentru veniturile Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), veniturile din convenţii civile şi drepturi de autor este lipsită de justificare. În goana după bani pentru cârpirea bugetului, oficialii Guvernului lasă la o parte orice fundamentare pe cifre, fie ea şi superficială,
Obligaţia plăţii contribuţiilor sociale pentru toate veniturile omoară libera iniţiativă, scade productivitatea muncii, stimulând în schimb munca la negru.
Ideea Executivului de a impune contribuţii sociale pentru veniturile Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), veniturile din convenţii civile şi drepturi de autor este lipsită de justificare. În goana după bani pentru cârpirea bugetului, oficialii Guvernului lasă la o parte orice fundamentare pe cifre, fie ea şi superficială, şi ignoră cu bună ştiinţă piedicile pe care le pun celor care se străduiesc să obţină şi alte venituri pe lângă salariul de bază. Măsura îi va descuraja să mai muncească pe cei care au mai multe surse de venit sau îi va împinge spre economia subterană.
Intenţia intră în contradicţie cu toate recomandările primite de România de la instituţiile financiare de a scădea fiscalitatea pe forţa de muncă pentru a spori productivitatea şi, implicit, pentru a stimula creşterea PIB. Principiul enunţat de ministrul muncii, Mihai Şeitan, este acela că toate veniturile trebuie impozitate la fel. În prezent, cota de impozit pentru venituri este unică, de 16%. În schimb, baza de impunere pentru contribuţii (pensii, sănătate, şomaj) este diferită.
De-a lungul timpului, Guvernul şi Parlamentul au modificat ad hoc bazele de impunere, ajungându-se la anomalii: pentru o serie de venituri este obligatorie plata contribuţiei de sănătate, nu însă şi a celei de pensie sau vice versa. „Nu ar fi prima taxă aberantă pentru veniturile din activităţi independente. Dacă în urma plăţii CAS contribuabilii se asteaptă la o pensie ceva mai mare, deşi este improbabil, pentru contribuţia de sănătate, care este obligatorie, chiar nu poate fi identificat niciun posibil avantaj“, spune Sorin Istrate, managing partner Contexpert. O altă hibă a sistemului de asigurări publice este scăderea sau majorarea cotelor, în ultimii ani, fără o analiză a implicaţiilor, ci doar pe motive electorale sau din cauza constrângerilor bugetare. Spre exemplu, în 2008, cotele cumulate au scăzut cu 6%, în vreme ce pensiile au fost substanţial majorate. În 2010, contribuţiile totale de asigurări depăşesc 43,5% în cazul unui salariat.
Există precedent
„Modul de stabilire a acestei contribuţii la 5% din veniturile realizate, asa cum s-a vehiculat, nu are niciun fel de fundamentare economică. Mai mult, ne face să credem că se introduce un procent ceva mai mic într-o primă etapă, doar pentru ca impactul psihologic să fie cât mai redus, şi odată creată obişnuinţa că această contribuţie trebuie platită, Guvernul o va putea majora discreţionar“, consideră Sorin Istrate.
PFA sunt obligate să contribuie la sistemul public, în cazul în care nu au salarii, întrucât activitatea lor are un caracter continuu. În schimb, persoanele cu venituri din convenţii civile sau drepturi de autor au doar ca opţiune asigurarea la sistemul public, tocmai din cauza caracterului întâmplător al acestor venituri. Ministrul Şeitan a acuzat abuzurile pe care le comit angajaţii şi angajatorii care preferă aceste tipuri de contracte pentru a-şi micşora povara fiscală. Soluţia pentru a le elimina este însă reglementarea mai strictă şi nu împovărarea celor care obţin mai multe venituri „Contribuţiile adiţionale pe veniturile PFA nu fac decât să descurajeze iniţiativa privată sau, mai rău, să trimită întreprinzătorii în zona gri sau neagră din economie“, spune Gabriel Sincu, partener Mazars.
Fără beneficii
Povara resimţită acum de cei care lucrează nu va fi compensată, în viitor, de beneficii în plus la pensie. Dimpotrivă, construcţia actualului sistem pune serioase semne de întrebare privind supravieţuirea lui în următoarele decenii.„Guvernul vrea să aducă bani la buget din care să susţină un sistem aflat în agonie. Fără a avea o strategie pe termen lung, toată sarcina fiscală se va afla asupra populaţiei active“, spune Istrate. O colectare mai eficientă a taxelor s-ar face printr-o fiscalitate mai redusă, este de părere Gabriel Sincu. „În urmă cu câţiva ani, baza de calcul a CAS era plafonată la trei salarii medii (ulterior la cinci). Dacă s-ar fi menţinut plafonul şi ar fi fost extins şi la celelalte contribuţii, cu siguranţă azi nu am mai fi fost o ţară de PFA şi microîntreprinderi“, consideră acesta.
Conform declaraţiilor ministrului Şeitan, taxarea veniturilor în cazul PFA, convenţiilor civile şi drepturilor de autor va fi reglementată într-o lege separată, iar tratamentul va fi identic cu cel aplicat salariilor. În aceste condiţii, Guvernul va mai avea de lămurit care va mai fi deosebirea dintre aceste categorii de activităţi şi regimul unui angajat, atâta timp cât au acelaşi tratament fiscal.
Drepturile de autor, PFA şi convenţiile civile vor fi taxate toate într-un fel, cu 5% pentru sănătate şi 5% pentru pensii, inclusiv cei cu carte de muncă.
Mihai Şeitan, ministrul muncii
550 de mii de PFA sunt înregistrate în România, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar 72 de mii de persoane au contracte de drepturi de autor, conform statisticilor Ministerului de Finanţe