Ei bine, raspunsul este destul de simplu: aproape jumatate din veniturile bugetului au directa legatura cu populatia, fiind fie impozite pe salarii si venit, fie impozite pe consum, asa cum este taxa pe valoarea adaugata sau acciza. Pentru anul viitor, Guvernul a accentuat faptul ca vor creste veniturile populatiei, prin reducerea contributiei la asigurarile sociale. Adica, statul va incasa mai putini bani pentru pensii, iar angajatul se va bucura astfel de un venit sensibil mai mare.
Aceeasi situatie in cazul venitului minim garantat, adica in ceea ce priveste suma ce poate fi acordata ca salariu minim, considerat ca neimpozabil. si aici este prevazuta o crestere.
In total, Guvernul da o nota optimista: veniturile romanilor vor creste. In termeni reali, este adevarat. O privire mai atenta asupra felului in care este cladit bugetul arata, insa, ca cetatenii Romaniei vor suporta o presiune crescuta in ceea ce priveste taxele. Calculul este destul de simplu: comparativ cu anul trecut, veniturile din taxe si impozite sunt, in total, mai mici, ca pondere in produsul intern brut. In acelasi timp, suma impozitelor platite pe salarii si pe venit creste. Daca statul colecteaza mai putin din economie in total, dar mai mult de la persoanele fizice, inseamna o fiscalitate mai mare asupra persoanelor fizice. Explicatia este aceea ca atunci cand reduci contributia la asigurari sociale se petrece un fenomen normal: venitul salariatului creste si, logic, el intra intr-o treapta superioara de impozitare, adica plateste mai multi bani la stat.
Intr-un fel, acest lucru este nedrept. Bugetul anului viitor vorbeste despre cheltuieli imense cu masurile sociale, cum ar fi alocatiile pentru copii, cornul si laptele, indexarea pensiilor, adica despre masuri destinate celei mai sarace parti din populatie. Nu spune nici un cuvant despre veniturile celor care ar trebui sa constituie clasa de mijloc, in afara de faptul ca vor plati mai multi bani, direct sau indirect, pentru a sustine bugetul. Pe de alta parte, proiectul respectiv nu sopteste un cuvant despre recuperarea sumelor imense acumulate ca datorii catre buget, la companiile de stat sau private din Romania.
Nu mai departe de sfarsitul saptamanii trecute, negociatorul sef al FMI, Neven Mates, a atras atentia – oare, pentru a cata oara!!!! – asupra cheltuielilor nechibzuite din regiile aflate in subordinea Ministerului Industriilor, cheltuieli care atarna greu in pretul energiei electrice, a benzinei sau a altor produse. In acest context, in care Guvernul anunta reducerea taxelor doar pentru a incasa mai mult ca impozit pe salariu, acest avertisment al FMI scoate in evidenta, de fapt, cea mai importanta problema a bugetului pe anul viitor: proasta gestionare a banilor in sectorul de stat.
Cu alte cuvinte, singura noutate adusa de proiectul intocmit de Guvern pentru anul viitor sta intr-o preocupare mai atenta pentru protectia sociala. Ceea ce nu va dezvolta economia si nici nu va genera bani in plus pentru bugete, ci doar cheltuieli, de multe ori sterile. Politica de austeritate bugetara, de care se tot discuta, nu are nici o legatura cu aparatul guvernamental, unde cheltuielile de personal vor creste, in termeni reali, nici cu marile regii, care acumuleaza arierate (deficitele se ascund, astfel, in sectorul marilor companii de stat, in loc sa se inregistreze in buget). Singura reducere de cheltuieli este la capitolul datorie publica interna. Aici, sumele datorate de stat scad doar pentru ca scade inflatia si, deci, dobanzile pe care trebuie sa le plateasca Ministerul de Finante sunt mai mici.
Pe scurt, anul viitor populatia va cotiza mai mult la buget, in timp ce cei care nu-si achita datoriile nu sunt luati in seama la alcatuirea bugetului.